România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg să plătească unui număr de 23 de membri sau simpatizanţi ai Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA) suma de 12.000 de euro fiecăruia şi altor trei sumele de 6.000 de euro şi 4.500 de euro în două cazuri pentru abuzurile la care au fost supuşi în timpul unei operaţiuni a poliţiei din 18 martie 2014, informează marţi un comunicat al instituţiei.
Potrivit comunicatului, cazul vizează plângerile a 26 de reclamanţi care acuză abuzuri în timpul unei operaţiuni a poliţiei în cadrul căreia au fost percheziţionate 16 apartamente.
Operaţiunea de la 18 martie 2014 a vizat persoane suspectate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti că utilizau fraudulos diverse programe de calculator pentru a produce şi disemina imagini pornografice pe internet şi de faptul că ar trimite membri ai asociaţiei peste hotare pentru a se prostitua.
La operaţiune au luat parte în jur de 130 de membri ai unei unităţi militare antitero şi, potrivit reclamanţilor, aceasta a început în forţă, prin spargerea uşilor şi ferestrelor, în timp ce majoritatea dintre ei dormeau.
În plus, aceştia reclamă că militari mascaţi şi puternic înarmaţi au pătruns în locuinţele lor şi i-au obligat să stea la pământ până la venirea procurorilor, care apoi ar fi refuzat să arate un mandat de percheziţie sau să-i informeze despre motivele operaţiunii.
În timpul operaţiunii, reclamanţilor le-au fost confiscate telefoanele mobile şi alte obiecte personale, fiind în acelaşi timp 'insultaţi, umiliţi, lipsiţi de apă şi mâncare', se menţionează în comunicatul de pe site-ul CEDO. De asemenea, li s-a permis să meargă la toaletă numai însoţiţi de un membru al forţelor de ordine şi au fost obligaţi să lase uşa deschisă. Ei au acuzat şi faptul că operaţiunea a fost filmată, iar apoi au fost făcute publice imagini din timpul acesteia.
În aceeaşi după-amiază, reclamanţii au fost duşi la parchet pentru a fi interogaţi, iar aici ei acuză că au fost ameninţaţi şi insultaţi pentru a da declaraţii, în parte dictate de procurori, legate de viaţa lor intimă şi care îl implicau pe liderul MISA, Gregorian Bivolaru.
Reclamanţii s-au mai plâns şi de faptul că nu au fost informaţi asupra motivelor detenţiei lor şi că li s-a refuzat accesul la un avocat. Aceştia au fost eliberaţi după mai multe ore de detenţie şi fără a li se aduce ulterior acuzaţii.
Comunicatul notează şi faptul că guvernul român neagă versiunea lor asupra desfăşurării evenimentelor, menţionând că nu s-au folosit violenţe fizice şi verbale în timpul percheziţiilor sau al interogatoriilor la parchet.
Ulterior, reclamanţii au depus la diferite date plângeri privind abuzul la care ar fi fost supuşi în ziua operaţiunii, comportamentul procurorilor şi al membrilor forţelor armate şi faptul că au fost ţinuţi în detenţie. Totuşi, instanţele competente din România au decis să nu pună pe nimeni sub acuzare în acest caz.
În acţiunea lor la CEDO, reclamanţii invocă în baza articolului 3 al Convenţiei europene a drepturilor omului faptul că au fost supuşi la rele tratamente în timpul operaţiunii de la 18 martie 2014 şi lipsa unei investigaţii eficiente. De asemenea, în baza articolului 5 alineatul 1 privind dreptul la libertate şi securitate, ei au afirmat că au fost deţinuţi arbitrar în timpul percheziţiei, al transferului la parchet şi în timpul interogatoriilor. Nu în ultimul rând, în baza articolului 8 privind dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, reclamanţii s-au plâns de percheziţiile domiciliare şi corporale la care au fost supuşi, de confiscarea obiectelor lor personale şi de difuzarea în media a unor imagini filmate în timpul operaţiunii poliţiei.
CEDO a decis că articolul 3 privind tratamentul degradant şi lipsa unei investigaţii eficiente a fost încălcat în cazul a 23 de persoane, fapt valabil şi pentru articolul 5 alineatul 1 privind dreptul la libertate şi securitate. În acelaşi timp, instanţa a decis că articolul 8 referitor la dreptul la respectarea vieţii private şi de familie a fost încălcat în cazul tuturor celor 26 de reclamanţi.