Avionul degajă gaze de eșapament care ies cu o temperatură foarte ridicată și, în contact cu aerul rece, vaporii de apă îngheață.
Un studiu care a analizat contribuția aviației la schimbările climatice între 2000 și 2018 a ajuns la concluzia că dârele albe influențează procesul de încălzire a Planetei cu 57%, semnificativ mai mult decât emisiile de CO2 rezultate din arderea combustibilului. Ele fac acest lucru prin captarea căldurii de la suprafața pământului care, altfel, ar fi eliberată în spațiu, notează CNN.
Și totuși, problema ar putea avea o soluție aparent simplă. „Dârele de condensare”, care se formează atunci când vaporii de apă se condensează în cristale de gheață în jurul micilor particule emise de motoarele cu reacție - necesită condiții atmosferice reci și umede.
Cercetătorii spun că, prin direcționarea zborurilor specifice care au o șansă mare de a produce dârele albe și prin modificarea ușoară a traiectoriei de zbor, o mare parte din daune ar putea fi prevenită.
Adam Durant, un vulcanolog și antreprenor din Marea Britanie, își propune să facă exact acest lucru.
„Am putea, teoretic, să rezolvăm această problemă pentru aviație în decurs de unul sau doi ani”, spune el.
Durant a studiat mult timp modul în care substanțele atmosferice afectează sănătatea motoarelor aeronavelor, iar după ce erupția din 2010 a unui vulcan islandez a dus la blocarea aviației, el s-a angajat într-un proiect cu Airbus și easyJet pentru a cerceta cenușa vulcanică. În 2013, și-a înființat propria companie, Satavia, concentrându-se inițial pe protejarea motoarelor de poluanți dăunători precum praful, gheața și cenușa vulcanică.
„Apoi, Covid a redirecționat prioritățile întregii industrii către sustenabilitate”, spune el.
Impact de proporții al liniilor albe asupra climei
Satavia a abordat problema dârelor de aer, dezvoltând un model de prognoză meteo care poate prezice condițiile care duc la formarea acestora. În ceea ce privește impactul climatic al dârelor, „80 sau 90% provin de la doar 5 până la 10% din totalul zborurilor”, spune Durant.
„Simpla redirecționare a unei mici proporții de zboruri poate salva, de fapt, impactul climatic al dârelor”.
Abordarea adoptată de Satavia este de a redirecționa acele 5 până la 10% din zboruri într-o anumită zi și de a le modifica planurile de zbor înainte ca aeronavele să fi decolat. Acest lucru înseamnă schimbarea altitudinii sau a rutei pentru a evita să zboare prin părți ale atmosferei care sunt predispuse la formarea de dâre persistente de aer.
„Companiile aeriene merg mai departe și întocmesc planurile de zbor așa cum fac în mod normal. Dar, în paralel, noi analizăm programul lor și ne uităm la o serie de traiectorii pentru fiecare zbor în parte”, spune Durant.
„Ajungem la o listă lungă de zboruri, din care primele aproximativ 5% au aceste dâre de încălzire de mare impact, de lungă durată. Și apoi lucrăm îndeaproape cu departamentul de operațiuni de zbor din cadrul companiei aeriene pentru a le redirecționa pe acestea.”
Provocarea constă în respectarea limitărilor privind timpul de zbor și consumul de combustibil.
„Evident, există limite foarte stricte în ceea ce privește timpul de zbor: trebuie să rămânem la o diferență de maximum cinci minute de la ora de sosire prevăzută inițial. Acest lucru nu este negociabil”, spune Durant.
În ceea ce privește consumul de combustibil, Durant urmărește fie să nu aibă niciun impact asupra consumului, fie să îl mențină în limita a câteva zecimi de procent din planul de zbor obișnuit.
„Dacă un anumit zbor are o pierdere de combustibil de 0,1 sau 0,2% pentru a economisi sute de tone de CO2, este destul de nesemnificativ, dar beneficiile sunt uriașe. Există un mare avantaj dacă acest lucru se face în mod corect.”
Eforturi comune pentru reducerea daunelor climatice provocate de dârele de aer
Primul zbor comercial care a utilizat tehnologia Satavia a decolat în octombrie 2021 și a fost operat de compania Etihad din Emiratele Arabe Unite, ca parte a unui program numit Greenliner, un grup de testare pentru proiecte de sustenabilitate. De atunci, Etihad și Satavia au efectuat zeci de zboruri, iar Satavia este pe cale să înceapă un alt test cu operatorul olandez KLM.
„În 2023 vom căuta în mod activ mai multe companii aeriene cu care să lucrăm, deoarece începem să extindem serviciile pe care le oferim”, spune Durant.
În 2021, oamenii de știință au calculat că rezolvarea problemei dârelor de aer ar costa sub 1 miliard de dolari pe an, dar ar oferi beneficii în valoare de peste 1.000 de ori mai mari. Iar un studiu al Imperial College din Londra a arătat că devierea a doar 1,7% din zboruri ar putea reduce daunele climatice provocate de dârele de aer cu până la 59%.
Deși nu este implicat în Satavia, Marc Stettler, unul dintre autorii studiului de la Imperial College a mărturisit că compania este pe drumul cel bun.
„Sunt total în favoarea efectuării de teste. Sunt lucruri pe care încă trebuie să le îmbunătățim și să le învățăm, iar industria a început, pe bună dreptate, să considere acest lucru ca fiind o prioritate majoră, așa că există o serie de companii aeriene care sunt active în acest spațiu, inclusiv cele care lucrează cu Satavia”, spune el.
Cu toate acestea, adaugă el, problema necesită un efort comun.
„Acest lucru trebuie să fie colaborativ. Satavia face o treabă bună prin faptul că inițiază singură aceste teste și trebuie să fie capabilă să se susțină ca organizație comercială, dar este deschisă la colaborare”, a mai spus acesta.
Durant este receptiv la ideea de colaborare.
„Avem cu adevărat nevoie de acțiuni în întreaga industrie, avem nevoie ca operatorii să se unească și să lucreze pentru rezolvarea problemei. Am putea face ceva tangibil. Am putea reduce în mod serios, să zicem, 50% din impactul industriei asupra dârelor de aer până în 2030. Acest lucru este complet realizabil, deoarece o putem face cu ajutorul software-ului și al analizelor”, spune el.