Marcel Ciolacu: "Mulțumesc lui Dumnezeu că Ludovic Orban o susține pe Lasconi. Vă dați seama cum era să mă susțină pe mine?"
Publicat acum 5 ore si 24 minute
Vicepremierul Dan Barna a precizat că buletinele electronice vor fi una dintre cele mai importante componente digitale, finanțate prin PNRR.
Vicepremierul a încercat să facă o ironie la adresa persoanelor care și-au exprimat neîncrederea în cărțile de identitate electronice, dar a ales un moment nepotrivit, la Palatul Victoria fiind prezentat Planul Național de Redresare și Reziliență.
"La capitolul transformare digitală, o să spun o singură cifră, 8,5 milioane de cetățeni vor avea carte de identitate electronică. Este un pas important pe care îl facem spre digitalizare, nu ne fură nici sufletele, nici nu ne pervertește celulele, ci pur și simplu ne așează într-o logică funcțională și ne simplifică viața de zi cu zi", a precizat vicepremierul Dan Barna, în timpul conferinței de presă, la lansarea PNRR.
PNRR a fost făcut public
Documentul integral al Planului Național de Redresare și Reziliență a fost făcut public. În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.
PNRR se referă la un pachet de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.
Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.
PNRR are la bază 6 piloni principali: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.
Revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024 a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană, anunță premierul Florin Cîțu:
„Există încrederea în ceea ce am spus că facem”. „Cei de la Comisia Europeană au publicat recomandările referitoare la deficitul excesiv pentru România. Sunt foarte bucuros să vă anunț că strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală”, anunță Florin Cîțu.
Premierul spune că guvernul pe care îl conduce se bucură de încrederea oficialilor europeni. „Există încrederea în ceea ce am spus că facem, reformele pe care le vom face în perioada următoare. Deci scăderea deficitului este acceptată de Comisia Europeană”, a anunțat premierul.
Planul Național de Redresare și Reziliență poate fi consultat aici!