„Dacă este rege, atunci chiar îl invit la masă”. Dorin Cioabă povestește despre momentul în care l-a întâlnit pe regele Charles

De la succesul răsunător, în anii 70, al filmului Șatra, fascinația pentru romi și cultura lor a devenit una mondială. Prigoniți în multe perioade din istorie, admirați uneori în secret pentru sângele fierbinte, muzica pasională și femeile cu bani de aur în păr, în România s-a mers până acolo încât, de multe ori, chiar destinele președinților s-au intersectat cu marii lideri din această comunitate. Când a murit regele Florin Cioabă, în august 2013, nu doar că președintele Traian Băsescu a mers personal la priveghi, dar știrea cu moartea regelui și imaginile cu orașul blocat, plus deciderea succesiunii, au împânzit și toată presa mondială.

Mii de persoane s-au adunat în Sibiu pentru înmormântarea auto-intitulatului Rege al Romilor, Florin Cioabă, care a murit de atac de cord, la vârsta de 58 de ani. Străzile au fost mărginite de tăcere, în timp ce cortegiul care a purtat sicriul a fost condus de la casa sa, la cimitir.

Fiind o comunitate atât de importantă pentru politicieni, de 35 de ani încoace, acum, în prag de noi alegeri, am venit în Sibiu, pe care îl putem considera oraș prezidențial, în ultimii 10 ani, dar care, pentru o parte dintre romi, este și oraș regal.

În urma lui Florin Cioabă au rămas doi fii, dintre care Dorin Cioabă a primit titlul de Rege Internațional al Romilor. Cel puțin, pentru cei care îl recunosc… Unii spun că acum etnia este mult mai împărțită. Dorin Cioabă ne-a chemat mai întâi la biserică, acolo unde este și pastor, comunitatea sa fiind una penticostală.

Duminica, în jur de 10:30 dimineața, parcarea se umple de Mercedesuri și BMW-uri. Cu femeile în straie tradiționale, adică de sărbătoare, romii se strâng în biserică pentru slujbă. Și începe slujba, mai întâi cu cântece, în limba română și în romanes, după care mai cântă și bărbații, iar, pentru că am nimerit într-o zi specială, la final asistăm la împărțirea Cinei, adică împărtășania.

Discuția despre politică și alegeri o lăsăm pentru după slujbă, când suntem conduși să ne fie arătat muzeul tradiției romilor, pe care au început de curând să-l construiască.

Femeile ne-au recreat, aici, un fel de șezătoare cum se făcea la șatră, unde am stat și-am dezbătut puțină politică…

Avem ocazia să vorbim și cu regina-mamă, soția răposatului Florin Cioabă. Împreună cu soțul, i-a cunoscut personal mai pe toți președinții, a fost și invitat de onoare la nunta Elenei Băsescu, fiica președintelui în funcție atunci.

Mai spun că și lor le este mai greu, acum, să țină tinerii în conexiune cu tradiția. Le plac lucrurile moderne, hainele de firmă… Din familia Cioabă, foarte populară pe rețelele sociale este fiica lui Daniel Cioabă, Andreea, o fată foarte frumoasă care mai intră în hainele tradiționale și cântă în romanes la festivalurile specifice din Sibiu.

Iar femeile, în special, se luptă pentru asta, ca tinerii să nu piardă legătura cu rădăcinile.

Dorin Cioabă ne arată, mândru, fotografia de la întâlnirea cu regele Charles.

Dorin Cioabă: „Eu cred că momentul acesta, anul trecut în iulie. Momentul ăsta a marcat o filă importantă în istoria noastră, a romilor. Am luat legătură cu ambasada Marii Britanii și am spus că aș vrea să îi ofer un cadou, din partea comunității tradiționale. În timp ce se plimba pe dealurile de acolo, din zona unde are casa, i s-a spus că există regele romilor și că ar vrea să-i înmâneze un cadou și a zis - «Păi dacă este rege, atunci îl invit la masă».

Iar afară au făcut și un perete uriaș cu poze pentru că mai toți conducătorii din neamul lor au cunoscut personalități importante.

„Și aici este, ce ziceam, tatăl dumneavoastră cu regele Belgiei. În ce an este?”

Dorin Cioabă: „În anul 2012, cred, atunci când Majestatea Sa a făcut vizita în Sibiu și tatăl meu a ținut foarte mult să-l cunoască și să vorbească cu el”.

„Bunicul meu a fost f bun prieten cu președintele Ion Iliescu. A fost singurul președinte care a făcut, într-adevăr, ceva direct pentru romi. Dacă bunicul a fost la el și i-a zis: «Domnule președinte, noi n-avem terenuri, n-am avut fabrici, să ne recuperăm. Ne-a luat statul român aurul». Și Ion Iliescu a fost președintele, care împreună cu bunicul meu, au dat sute de kilograme de aur înapoi, aurul oamenilor. 

„Ziceau unii că tone. Nu vreți să ne ziceți cât?”

„O cantitate foarte mare”.

Spune că Iohannis a fost singurul președinte care ar fi refuzat orice fel de dialog cu comunitatea romă.

„Toți președinții au venit la ceas de taină, așa, pe la noi, la un ceai, la o discuție. El ne-a lăsat impresia, domnul Iohannis, ca și cum - «mulțumiți-vă că mă puteți vota». În 10 ani, el n-a primit nicio delegație a romilor”.