Fiecare mare dosar are câteva cuvinte cheie care le aprind practic "beculețele" anchetatorilor.
Infractorii folosesc cuvinte codificate care interceptate de către procurori sunt interpretate ca însemnând bani, șpagă, rețete false sa bancnote de 500 de lei.
Iată cum cuvinte aparent banale devin probe în fața judecătorilor.
"Cauzele penale ale ultimilor ani, în mod evident, conduc spre o probă veritabilă, adică "regina probelor", și anume ascultarea telefoanelor. Din punctul meu de vedere, atâta timp cât nu există un cod care să fie reconstituit, care să fie preconceput și care să fie cunoscut de către anchetatori, singur probă a interceptării și decodarea unor cuvinte nu poate constitui probă aptă să ducă la o condamnare, decât în contextul în care se coroborează cu alte probe", a explicat, pentru Antena 3, avocatul Daniel Ionașcu.