Antena 3 CNN Actualitate Curtea Constituţională: Există conflict între preşedintele Iohannis şi Parlament. Orban nu mai poate fi desemnat ca premier

Curtea Constituţională: Există conflict între preşedintele Iohannis şi Parlament. Orban nu mai poate fi desemnat ca premier

M.Z.
2 minute de citit Publicat la 14:59 24 Feb 2020 Modificat la 14:59 24 Feb 2020

Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, respectiv 7-2.

În urma acestei decizii a Curţii, preşedintele Klaus Iohannis trebuie să convoace partidele la consultări şi să facă o nouă nominalizare de premier.

Totodată, desemnarea lui Orban fiind neconstituţională, şeful statului nu îl mai poate propune din nou premier pe şeful PNL.

Acum, Klaus Iohannis trebuie să desemneze un nou premier.

Decizia Curţii Constituţionale a venit cu o oră înaintea şedinţei de plen. Luni era ziua cea mare pentru Orban, asta pentru că la ora 16 era planificat plenul reunit, unde se urma să se dea votul pentru Guvern, cel mai probabil un vot de respingere, aşa cum vrea premierul.

Curtea Constituţională a discutat sesizarea conflictului între preşedintele Klaus Iohannis şi Parlament privind desemnarea pentru a doua oară a lui Ludovic Orban în funcţia de premier.

După ce Guvernul Orban a fost demis prin moțiune de cenzură, președintele Klaus Iohannis a decis să-l desemneze, din nou, pe Ludovic Orban pentru Palatul Victoria.

În perioada 17-19 februarie, miniștrii Cabinetului Orban au fost audiați în comisiile reunite ale Parlamentului, iar votul de învestire urma să fie dat luni, 24 februarie, într-un plen reunit de la ora 16.00.

Din cei 16 membri ai Executivului, doar patru au primit aviz pozitiv în forurile legislative de specialitate, și anume Nicolae Ciucă - Apărare, Bogdan Aurescu - Externe, Virgil Popescu - Economie și Adrian Oros - Fonduri Europene.

Sesizarea a fost făcut de Marcel Ciolacu, preşedinte al Camerei Deputaţilor, şi Titus Corlăţean, preşedinte interimar al Senatului și a fost analizată de CCR în aceeaşi zi în care Guvernul Orban II cere un vot de respingere pentru cabinetul său.

Șefii celor două Camere ale Parlamentului îl acuză pe șeful statului, Klaus Iohannis, că și-a exercitat discreționar atribuțiile atunci când l-a desemnat, pentru a doua oară, pe Ludovic Orban pentru funcția de prim-ministru, după demiterea sa prin moțiunea de cenzură.

Este o situaţie fără precedent în Parlamentul României, deşi este ziua crucială pentru soarta Guvernului Orban II.

Ziua Z pentru guvernul Orban. Ce se întâmplă dacă azi nu trece noul executiv

Preşedintele Iohannis, obligat să desemneze un nou premier. Comunicatul CCR

 

Comunicatul CCR

În ziua de 24 februarie 2020, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererile de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Preşedintele României şi Parlamentul României, cereri formulate de președintele Senatului şi de președintele Camerei Deputaților.

În şedinţa publică, în cadrul dezbaterilor, Curtea Constituțională, văzând obiectul cauzelor, a dispus conexarea acestora. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:

1. A admis cererile formulate de președintele Camerei Deputaților și de președintele Senatului și a constatat existența unui conflict juridic de natură constituţională între președintele României și Parlamentul României, în legătură cu desemnarea de către Președintele României a candidatului Ludovic Orban la funcția de prim-ministru, prin

Decretul nr. 82/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.88 din 6 februarie 2020.

2. În realizarea atribuției prevăzute de art.103 alin.(1) din Constituție, Președintele României va proceda la o nouă desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru.
Curtea a constatat, în esență, în acord cu Decizia CCR nr.80/2014, că desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorități parlamentare în vederea formării unui nou Guvern.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Preşedintelui României, președintelui Camerei Deputaţilor şi președintelui Senatului.

Citește mai multe din Actualitate
» Citește mai multe din Actualitate
TOP articole