Termenul „bullying” este definit ca fiind un comportament ostil, de excludere și de luare în derâdere a cuiva, mai exact de umilire.
Cuvântul „bullying” nu are o traducere exactă în limba română, însă poate fi asociat cu termenul de intimidare, dar nu se rezumă doar la asta, pornește de la simpla necăjire, etichetare, batjocură, răspândire de zvonuri până la violența fizică. Iar locurile de muncă pot deveni adevărate terenuri minate, atunci când oamenii nu reușesc să poarte un dialog cu colegii pe care-i văd zi de zi acolo.
"Este o forma asemanatoare cu cea pe care o intalnim adesea in scoli sau in grupurile de prieteni doar ca mai are si o alta denumire, mai poarta denumirea si de mobbing. De multe ori este venita din partea unui grup de persoane pentru o singura persoana de la locul de munca.", a spus Cristina Ionescu, psiholog.
În privinţa mobbing-ului, a cărui miză este, de cele mai multe ori, excluderea angajatului de pe post, studiile arata ca unul din 10 angajaţi români consideră foarte stresante conflictele cu colegii sau şefii. La nivelul Uniunii Europene, 9% dintre angajaţi, respectiv 12 milioane de persoane, au afirmat că au fost supuşi hărțuirii morale la locul de muncă.
"Persoanele predispuse sa ajunga in aceasta ipostaza sunt cele care indeplinesc o functie in jobul respectiv sau au anumite responsabilitati si atunci e necesar sa impuna niste reguli sau sa vina cu cerinte pentru colegi, care are o pozitie de autoritate poate, care ii este dicil sa se exprime sau care dimpotriva este mai retrasa, nu socializeaza cu ceilalti si atunci se creaza acest context in care este repsinsa sau chiar judecata, sa se faca glumite pe seama ei, sa se puna diverse porecle.", a mai spus aceasta.
Un loc de muncă abuziv produce teren fertil pentru diferite sentimente care ne întăresc credințele potrivit cărora nu am fi suficient de buni. Printre ele se numără și „neajutorarea învățată”, sentimentul care apare atunci când o persoană trece prin anumite situații dificile, la care simte că nu poate găsi soluții.
Atunci când apare în cazul angajaților, ei ajung să simtă că nu prea au ce să facă pentru a preveni abuzul, indiferent de eforturile, cunoștințele sau skillurile lor. Neajutorarea învățată poate să tatoneze terenul pentru burnout sau alte tipuri de probleme de sănătate mentală.
"In primul rand, ar trebui sa vorbeasca despre lucrurul asta, sa povesteaza familiei sau prietenilor. In al doilea rand, ar trebui sa vorbeac a la departamentul de HR si sa povesteasca prin ce trece si la ce este dispus sau predispus in zilele de lucru, daca simte ca se confrunta cu depresie anxietate sau insomnii sau atacuri de panica, daca acest fenomen tine de mai mult timp, trebuie sa ceara si un ajutor specializat.", a mai spus psihologul.