Cum recunoşti şi cum faci faţă atacurilor de panică

58% dintre români suferă de anxietate, iar 22% de depresie. Însă, foarte puțini ajung să discute cu un psiholog. Statisticile spun că 89% dintre români nu au apelat niciodată la servicii de psihoterapie. Drept urmare, atacurile de panică sunt un simptom tot mai comun și în țara noastră.

"Atacurile de panica sunt de cele mai multe ori o aparitie brusca, sunt practic o senzatie de frica foarte intesa care este insotita de niste reactii fiziologice ale corpului, corpul reactioneaza la ceea ce percepe, chiar daca nu exista un motiv real", a spus Cătălina Hogea, medic psihiatru.

Cum fac față unui atac de panică? – este o întrebare pe care tot mai multe persoane și-o adresează. Aceste tulburări la nivel nevrotic sunt însoțite, de regulă, de stări de rău, frică și anxietate crescută. Conform specialiștilor, apogeul stării de panică este chiar la câteva minute de la debut.

"De cele mai multe ori, cele mai frecvente simptome sunt cele de amoretala, ameteli, transpiratii, senzatie de cald sau de rece, dureri de cap. Cele care sperie cel mai tare sunt durerile in piept, ca se gandesc ca ar putea sa aiba un atac cerebral si mai sunt simptomele digestive, greata, varsaturi.", a mai spus medicul.

Este important de înțeles că un atac de panică poate apărea brusc sau atunci când ești expus unui anumit stimul. Dacă se găsesc simptome caracteristice, nu trebuie să aștepți ca problema să fie rezolvată de la sine. Acest lucru nu poate decât să agraveze situația și să ducă la apariția diferitelor fobii.

"In populatie sunt destul de frecvente, cu o proportie de aproximativ 10% din populatie sufera un atac de panica pe an. Mai frevent femeile decat barbatii. Atunci cand ni se intampla, cel mai bine e sa ne conectam la ceea ce e in jurul nostru. Sunt acele exercitii care presupun sa vedem ceea ce e in mediul, ceea ce simtim, ceea ce mirosim, cum se simte solul, practic ne folosim de simturi ca sa ne conectam la ceea ce este in jurul nostru si nu la ce este in interior, pentru ca in interior este panica.", a mai spus aceasta.

De asemenea, se recomandă consumul unui pahar cu apă. Astfel, îți vei distrage atenția de la starea de panică instalată.

"Un alt mijloc de linistire este de a ne cufunda fata sau mainile in apa rece, cel mai la indemana ar fi sa ne scufundam mainile sub un jet de apa rece, ne muta atentia de pe un stimul pe altul, dar sunt si anumite reflexe care se declanseaza.", a mai declarat medicul psihiatru.

Netratate, atacurile de panică pot duce la dezvoltarea unor fobii, la apariția depresiei, cresc riscul de suicid și încurajează consumul de alcool sau alte substanțe. O cauză mai puțin știută a atacurilor de panică este lipsa de magneziu. Atunci când organismul nu are cantitatea necesară pentru a funcționa corect, simptomele de natură anxioasă, precum atacurile de panică, se manifestă mult mai intens și mai frecvent decât de obicei.

"Persoanele care au atacuri de panica frecvente ajung sa aiba o stare care le indica acest lucru, fie stiu ca urmeaza un context cand au mai avut atacuri de panica, moment in care putem sa facem acele metode de linistire, mai ales acelea de ancorare in realitate si inclusiv sa vorbim cu cineva.", a mai spus medicul.

Deși principalele metode de tratament sunt psihoterapia și medicamentele, atacurile de panică pot fi tratate și cu ajutorul meditației și a tehnicilor de relaxare. De asemenea, specialiștii recomandă reducerea consumului de cafeină și renunțarea la fumat, adoptarea unei alimentații sănătoase și a unui regim de somn odihnitor, dar și practicarea exercițiilor fizice.