Cum poate fi Alzheimerul diagnosticat cu până la 15 ani mai devreme sau chiar stopat

În România, aproape 300.000 de persoane sufereau de demență Alzheimer în 2018, conform datelor oficiale. Cu toate acestea, progresele recente în domeniul diagnosticării și tratamentului acestei boli au adus speranță pacienților și familiilor acestora. Medicul Adrian Stănescu, specialist geriatrie, a explicat, în cadrul rubricii Sfat de sănătate, cum noile tehnologii permit identificarea bolii cu până la 15 ani înainte de debutul simptomelor evidente.

„În realitate, noi putem să identificăm semnele Alzheimer-ului cu 10-15 ani înainte de a pune un diagnostic clar de demență", a declarat dr. Stănescu. Potrivit acestuia, imagistica cerebrală avansată, cum ar fi volumetria de hipocamp, poate oferi indicii esențiale pentru diagnosticarea precoce. „Dacă volumetria de hipocamp se încadrează într-o anumită valoare, putem anticipa că persoana respectivă va dezvolta Alzheimer", a mai spus medicul.

Mai mult, studiile recente arată că anumite afecțiuni, precum depresia cronicizată, pot lăsa urme în creier, predispunând astfel la demență. „Depresia lasă urme în creier, asociindu-se cu neuroinflamația, care poate duce, mai târziu, la afectarea neuronală și, ulterior, la sindroame demențiale", a explicat medicul. Astfel, tratarea corectă și prevenirea depresiei ar putea contribui semnificativ la reducerea riscului de Alzheimer.

Prevenția nu depinde doar de diagnosticarea timpurie, ci și de un stil de viață sănătos. Dr. Stănescu subliniază importanța unui stil de viață echilibrat, care include evitarea factorilor de risc, precum fumatul și consumul excesiv de alcool. „Alcoolul este foarte neurotoxic, iar alimentația nesănătoasă poate duce la diabet, care afectează vasele mici din creier", a adăugat medicul. Obezitatea și hipertensiunea arterială sunt, de asemenea, factori de risc majori.

De asemenea, dr. Stănescu recomandă evaluarea cognitivă pentru persoanele care încep să manifeste probleme de memorie. „La 40-45 de ani, este important să ne monitorizăm memoria și să facem controale periodice dacă avem îngrijorări", a spus el. Multe persoane se tem de Alzheimer după ce observă uitări sau dificultăți minore de memorie, dar aceste simptome nu sunt neapărat semne ale bolii. Este important să consultăm un specialist pentru a exclude alte cauze, cum ar fi stresul sau depresia.

Dr. Stănescu menționează că există semne clare care ar trebui să alerteze o persoană și familia sa: „Când uităm lucruri într-un mod mai deosebit, de exemplu, punem obiecte în locuri complet nepotrivite sau avem dificultăți de orientare în locuri familiare, acestea pot fi semne că ar trebui să căutăm ajutor medical." De asemenea, tulburările comportamentale, cum ar fi dezinhibiția sexuală sau halucinațiile, pot fi semne ale unor afecțiuni mai grave care necesită intervenție imediată.

Accesul la tehnologii moderne de diagnosticare și tratament precoce a bolii Alzheimer poate face diferența între o viață activă și independentă și un diagnostic devastator. Prin urmare, este esențial ca fiecare persoană să adopte un stil de viață sănătos, să fie atentă la semnele de declin cognitiv și să beneficieze de controale periodice, mai ales în cazul în care există un istoric familial de demență.