Cum numeau românii zodiile în trecut

Românii foloseau în trecut nume diferite pentru zodii, față de cele folosite astăzi.

Peștii se numesc tot pești sau crapi, – cei doi pești cu cari Domnul Hristos a hrănit cele cinci mii de oameni, scrie mesagerulneamt.ro.

Berbecul, «numit tot berbecul, dar țăranii nu-i văd decât coarnele».

Taurul «e numit tot taur sau gonitorul, însă poporul țărmurește această constelațiune numai la triunghiul ce se aseamănă cu triunghiul caracteristic al feței unui cap de taur».

Prin Ardeal se numește capul de bou.

Steaua Aldebaran este numit luceafărul porcesc sau porcar, care are alături vierii, porciisau scroafa cu purcei. Pe vremea când răsare el, porcii încep să grohăiască, sculându-se.

Prin unele părți, i se zice deșteptătorul, la a cărui răsărire, cocoșii încep să cânte, iar strigoii, joimărițele și alte duhuri rele, pier, ascunzându-se în gropile lor.

Gemenii, reduși numai la Castor și Polux, se numesc tot gemeni sau frați, fiind botezați pe-alocuri Romul și Remul sau Romil. Polux se chiamă și comoara sau comoara lui Iov.

Racul se numește tot astfel.

Leul se numește cal, și leu mai rar.

Virgina poartă numele de fecioară, crezându-se a fi Fecioara Maria, din care steaua Spicul arată inima curată a Fecioarii.

Balanța se numește balanță sau cântar, cu care Hristos va cântări, la judecata de apoi, faptele oamenilor.

Scorpionul se numește scorpia cu ochiul ei de sânge și giarele ei întinse.

Săgetătorul e numit arcaș, socotit a fi răsboinic roman.

Capricornul se chiamă țap, cornul caprii sau coarnele caprii.

Când fulgeră pe cer în această parte se zice că va ploua negreșit.

Vărsătorul poartă acelaș nume.