Cum explică Ministerul Justiției retragerea proiectului privind modificările Codurilor penale

Update: Ministerul Justiţiei renunţă la proiectul de lege de modificare şi completare a actelor normative privind Codurile penale, înaintat deja Consiliului Superior al Magistraturii, deoarece "doreşte elaborarea unuia mai complex", a declarat luni, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al MJ, Cristina Liţă.

Ministerul Justiţiei a anunţat luni că ''nu este preocupat'' să elaboreze un proiect de lege pentru modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală.

"Ministerul Justiţiei nu este preocupat să elaboreze un proiect de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. În prezent, Ministerul Justiţiei centralizează deciziile pronunţate de Curtea Constituţională cu privire la actele normative menţionate, iar acestea vor fi analizate în perioada următoare", se precizează în comunicat.

Potrivit unor surse judiciare, în varianta proiectului de lege trimis în urmă cu o zi la CSM, pentru avizare, se prevede eliminarea pragului minim de 200.000 de lei pentru infracţiunea de abuz în serviciu, care exista în ordonanţa de urgenţă abrogată, dar se menţin noile pedepse reduse de la maxim 7 la maxim 3 ani şi eliminarea interdicţiei de a ocupa o funcţie publică.

Se menţine, totodată, prevederea conform căreia aceste dispoziţii nu se aplică "în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative".

Referitor la infracţiunea de favorizare a făptuitorului, în proiectul de lege se arată, la fel ca în ordonanţa de urgenţă abrogată, că aceasta nu se pedepseşte dacă este săvârşită "de un membru al familiei sau afin până la gradul II", dar nici "în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative".

În proiect este menţinută şi măsura abrogării art. 298 din Codul penal, care sancţionează infracţiunea de neglijenţă în serviciu.

A fost păstrată şi modificarea adusă primului alineat al art. 301 din Codul penal, referitor la conflictul de interese, fiind exclusă răspunderea penală dacă beneficiarii infracţiunii sunt "persoanele cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură". Alineatul prevede, ca şi în ordonanţa de urgenţă abrogată, că "fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obţinut, direct sau indirect, foloase patrimoniale pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică".

O altă prevedere din ordonanţa de urgenţă, menţinută şi în proiectul de lege, este cea adusă Codului de procedură penală, prin care se stabileşte că "denunţul se depune la organul de urmărire penală competent, în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei prevăzute de legea penală".

Știre inițială: Ministerul Justiţiei a anunțat, luni după-amiază, că "nu este preocupat să elaboreze un proiect de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală", susţinând că în prezent centralizează deciziile pronunţate de Curtea Constituţională cu privire la aceste acte normative.

Anunţul a fost făcut la câteva ore după ce ministrul Justiţiei, Florin Iordache, spunea că instituția pe care o conduce elaborează un nou proiect de lege pentru modificarea codurilor penale, care va fi pus în dezbatere luni şi va rămâne în consultare publică 30 de zile.

"Ca urmare a interesului manifestat de reprezentanţii mass media, Biroul de presă al Ministerului Justiţiei este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele: Ministerul Justiţiei nu este preocupat să elaboreze un proiect de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală. În prezent, Ministerul Justiţiei centralizează deciziile pronunţate de Curtea Constituţională cu privire la actele normative menţionate, urmând ca acestea să fie analizate în perioada următoare", precizează Ministerul Justiţiei într-un comunicat de presă.