Ana Iorga a prezentat explicaţiile lingvistului Alexandru Nicolae care a explicat şi rezumat dezechilibrele produse de o sintagmă care poate avea două comportamente sintactice.
''Începem cu situaţia standard. Când precedă substantivul, adjectivul preia el articolul hotarat: personajul celebru, celebrul personaj.
Să vedem ce se întampla însă în exemplul nostru. Putem spune: personalul întreg, apoi cu inversiune: 1. întregul personal, situaţia în care adjectivul trece în faţă şi preia articolul hotarat: Întregul personal este de acord.
Dar avem şi această opţiune: 2. întreg personalul: Întreg personalul a fost consultat. Ce observăm aici este că adjectivul, desi trece înaintea substantivului, nu preia articolul, substantivul este cel care apare în continuare articulat hotarat. Asta pentru că acest cuvânt poate avea două comportamente sintactice: unul de adjectiv, altul de adjectiv pronominal indefinit.
Colegul meu, lingvistul Alexandru Nicolae ar rezuma exact aşa profilul acestui adjectiv: are un tipar adjectival şi unul pronominal indefinit. Le vedem pe ambele.
În tiparul adjectival, “întreg” se comportă ca orice adjectiv care admite antepunerea şi preia articolul: întregul personal.
În tiparul pronominal, “întreg” se comportă ca “tot”: întreg personalul, tot personalul, articolul rămâne la substantiv.
Iată o postare recentă a Ministerului Afacerilor Externe: "Gândurile şi încurajările noastre merg către întreg personalul medical. Vă preţuim nespus!" E foarte răspândit acest al doilea tipar.
Să ştiţi că mai există şi o a treia categorie, câteva adjective invariabile care au un comportament similar: ditamai omul, coscogeamite bărbatul.
Şi aici articolul rămâne la substantiv.
Corect e deci şi intregul colectiv şi întreg colectivul, de exemplu. Ce am remarcat e că varianta a doua e mai rară la feminin: întreaga clasă versus întreagă clasa, nu prea am întâlnit.
Deci există nişte dezechilibre în uz. Aştept în continuare întrebarile dumneavoastră pe pagina Facebook Pe cuvânt'', a spus Ana Iorga.