Atât Organizaţia Mondială a Sănătăţii, dar şi autorităţile naţionale din domeniul sănătăţii ignoră de ani buni studii făcute de sute de cercetători care pot schimba din temelii industria tutunului. În schimb, sunt aplicate strategii care s-au dovedit a fi inutile.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă statelor să aplice, în domeniul combaterii efectelor fumatului, aşa-numitul sistem MPOWER. Acesta presupune monitorizarea consumului de tutun, protejarea oamenilor de fumul de ţigară, renunţarea la fumat, avertismente privind pericolul fumatului, interdicţii privind publicitatea, promovarea şi sponsorizarea şi creşterea taxelor pentru tutun.
Un studiu lansat la finalul săptămânii trecute la Forumul Global pentru Nicotină de la Varşovia, de cercetătorul Lars Lanstrom arată însă că sistemul este inutil. Cel puțin în Europa, măsura în care o țară a adoptat și implementat MPOWER nu are nicio influență asupra reducerii numărului de decese atribuite fumatului. În schimb, OMS nu acceptă o strategie de reducere a riscurilor, deşi dovezile în favoarea acesteia sunt covârşitoare.
"Este împotriva acesteia. Şi motivele sunt greu de înţeles. Pentru că este evident o strategie bună. Motivele refuzului sunt, în parte, influenţa finanţatorilor dar şi ideologia organizaţiei care spune că toţi ar trebui să renunţe la fumat şi la nicotină dintr-o dată, iar atunci totul va fi mai bine. Dar, din păcate, nu e o poziţie foarte pragmatică, pentru că sunt un miliard de fumători în lume şi nu vor renunţa toţi mâine. Trebuie să fie clar: fumul este cauza, particulele arse ale tutunului, gazele toxice fierbinţi - acestea provoacă bolile. Dacă poţi scăpa de ardere, ceea ce se întâmplă în cazul vapingului, a produselor de tutun încălzit, a produselor care nu se fumează, atunci abia că apar bolile. Aceasta este baza reducerii riscului provocat de fumat." Clive Bates, fondator The Counterfactual.
"Politicile tradiţionale de control al tutunului clar nu au funcţionat. Cred că prin reducerea riscurilor asociate fumatului, adică prin disponibilitatea şi accesibilitatea unor produse ca glo, Vuse sau alte produse sigure cu nicotină, există cel mai mare potenţial să se reducă atât nivelurile fumatului în restul lumii dar şi povara pe sistemul de sănătate, cauzată de fumat." David O'Reilly, director ştiiţific BAT.
Pe de altă parte, există un impact pozitiv asupra ratei de mortalitate în cazul ţărilor care au implementat metode de reducere a efectelor nocive ale tutunului prin utilizarea unor produse mai sigure cu nicotină. De exemplu, în Suedia şi Norvegia, există produse disponibile, cu risc scăzut, care conţin nicotină. Acestea sunt însă interzise la vânzare în restul Uniunii Europene.
"Cu cât facem mai multe cercetări ştiinţifice ca să demonstrăm că aceste produse au potenţialul să reducă riscurile, la care se adaugă experienţa ţărilor în care există o tranziţie masivă de la fumat la alternative mai sigure, fără combustie, cu atât baza de dovezi se multiplică. Fumatul va dispărea mult mai rapid prin inovaţie şi prin produse alternative mai sigure." David O'Reilly, director ştiiţific BAT.
"Dacă rezultatele acestor studii vor fi cunoscute de lumea medicală, atunci va fi cu mult mai uşor să promovăm efectele utilizării acestor tipuri de produse care reprezintă o alternativă la fumatul de ţigară tradiţională şi care din punctul meu de vedere vizavi de studiile pe care le-am făcut şi asupra cavităţii orale, ele au un risc mai redus." Mihaela Răescu, medic stomatolog, profesor în prevenţie orodentară.
Astăzi, există alternative fără fumat, fundamentate științific, care nu ard tutunul. Ca urmare, ele emit mai puține substanţe nocive și potențial dăunătoare în comparație cu fumul produs atunci când tutunul este ars.
"În realitate este nevoie de o abordare onestă şi imparţială asupra cercetărilor ştiinţifice care există deja. Şi să încerci să arăţi că noile produse nu ucid pe nimeni, din contră le îmbunătăţesc calitatea vieţii." Riccardo Polosa, profesor de medicină internă, Universitatea din Catania.
"Statele Unite sunt un exemplu bun. Cealaltă ţară cred că este Marea Britanie, care a înţeles de mulţi ani că reducerea riscurilor asociate fumatului este o componentă a politicilor de control al tutunului. Au recunoscut că nicotina, chiar dacă poate provoca dependenţă, nu este cauza bolilor de inimă, de plămâni sau respiratorii. Trecând de la ţigări care ard la alternative fără combustie sau vaping se reduce atât rata fumatului dar şi povara asupra sistemului public de sănătate." David O'Reilly, director ştiiţific BAT.
Specialiştii estimează că mai mult de nouă din zece fumători vor continua să fumeze, aşadar în 2030 vor exista aproximativ un miliard de fumători, același număr ca și astăzi. Acest lucru demonstrează că doar strategiile de oprire a fumatului nu sunt suficiente.