Cum ar vrea Vladimir Putin să conducă Rusia și după terminarea mandatului de președinte

Proiectul de lege, publicat pe site-ul Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului), propune o serie de măsuri, printre care întărirea rolului parlamentului în numirea prim-ministrului şi limitarea mandatelor prezidenţiale la două, în loc de două succesive.

O altă prevedere este înfiinţarea de către preşedinte a unui Consiliu de Stat, însărcinat cu 'stabilirea principalelor orientări de politică internă şi externă ale Federaţiei Ruse'.

Săptămâna trecută, Vladimir Putin a provocat o surpriză generală anunţând, în discursul său anual către parlament, o revizuire a Constituţiei, anunţ ce a fost urmat de demisia premierului Dmitri Medvedev şi a guvernului.

Această reformă a relansat speculaţiile cu privire la viitorul său politic după încheierea mandatului actual, în 2024, la finalul căruia, în baza prevederilor actuale, nu are dreptul de a candida pentru încă un mandat.

Reforma prezentată luni pare să excludă orice revenire a lui Putin la Kremlin după o paranteză de exercitare a altor funcţii, aşa cum s-a întâmplat între 2008 şi 2012, când a fost prim-ministru după două mandate prezidenţiale succesive.

Chiar dacă Putin nu s-a referit niciodată în mod direct la viitorul său după 2024 şi nici nu a desemnat un succesor, observatorii vieţii politice din Rusia sunt de părere că actualul preşedinte va încerca să-şi păstreze influenţa.

Unii cred că Putin s-ar putea poziţiona ca arbitru suprem deasupra scenei politice, într-un post anume creat, aşa cum a procedat Nursultan Nazarbaiev în Kazahstan, devenit în 2019 un fel de 'părinte al naţiunii', lăsând în locul său la preşedinţie un fidel.

'Putin vrea să fie conducătorul pe viaţă al ţării', a acuzat luni Aleksei Navalnîi, principalul său opozant, într-un articol pe reţelele sociale. 'Este o uzurpare a puterii, iată ce se întâmplă, şi trebuie combătută', a mai scris Navalnîi.