Discursul de marţi al preşedintelui român Klaus Iohannis privind viitorul Uniunii din cadrul plenului Parlamentului European a fost perceput drept unul proeuropean şi care a pledat pentru integrare şi unitate, dar a fost întâmpinat şi cu unele reproşuri de unii eurodeputaţi români sau străini.
Preşedintele legislativului european, Antonio Tajani, i-a urat bun venit lui Klaus Iohannis în Parlamentul European şi i-a mulţumit că a acceptat să dezbată cu eurodeputaţii despre ideile României privind viitorul UE în perioada care precede preluarea preşedinţiei UE.
Şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a vorbit imediat după preşedintele României, a spus că a fost onoare pentru el şi Parlamentul European să-l asculte pe preşedintele român. "Cred că este pentru prima dată când un preşedinte român se exprimă în faţa Parlamentului European în ajunul preşedinţiei UE", a menţionat el.
Preşedintele Comisiei Europene a subliniat faptul că în aprilie 2005 a semnat în numele UE tratatul de aderare al României la blocul comunitar şi a atras atenţia că pentru el România nu este o ţară neutră, ci una pentru care are o profundă afecţiune.
Juncker a afirmat că România a ştiut să se integreze în UE încă de la început, ca şi cum ar fi fost un stat fondator, dar că ţara noastră a devenit un furnizor de stabilitate încă înainte de aderare. El a subliniat faptul că România nu are de ce să-şi facă griji din cauza conceptului Europei cu mai multe viteze sau cu cercuri concentrice, pentru că din prima zi a aderării a fost în fruntea eforturilor de integrare.
Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European, a spus că prima lecţie după discursul lui Klaus Iohannis este optimismul, faptul că Europa funcţionează şi prezintă avantaje.
El a pledat pentru o Europă unită, în care să nu existe bogaţi şi săraci. "Să visăm visul în care un student occidental va merge să studieze la Cracovia sau la Bucureşti, nu doar la Munchen", a spus Weber, care şi-a exprimat sprijinul pentru extinderea zonei Schengen prin aderarea României.
Eurodeputatul Josef Weidenholzer, din cadrul grupului S&D, a spus că este încântat să-l audă pe Iohannis vorbind despre valorile comune europene. "Corupţia trebuie combătută şi depăşită", iar Parlamentul European va fi un susţinător critic al Europei, "pentru că democraţia şi statul de drept sunt esenţiale", a declarat el.
Weidenholzer a făcut apel la Iohannis să medieze pentru depăşirea diviziunilor interne şi o solicitare generală de abordare a chestiunilor legate de serviciile secrete, referindu-se probabil la aşa-numitele protocoale secrete.
Liderul grupului ALDE, Guy Verhofstadt, a rememorat prima sa călătorie în România din decembrie 1989, cu un avion al Tarom, care a fost "o tortură". El a relatat că la Bucureşti l-a cunoscut pe liderul istoric al liberalilor, Radu Câmpeanu, care tocmai se întorsese din exil de la Paris. El a menţionat că s-a trimis atunci un camion cu computere şi mobilier de birou pentru a da startul mişcării liberale, dar că acestea au fost distruse mineri.
Guy Verhofstadt a menţionat că, după 30 de ani, este din nou îngrijorat de România. "Reforme dubioase ale sistemului de justiţie pun în pericol independenţa sa, schimbările la Codul Penal slăbind lupta împotriva corupţiei", a spus el, atrăgând în acelaşi timp atenţia asupra necesităţii "dezvăluirii protocoalelor secrete între vechea Securitate şi justiţie".
"Pledoaria mea pentru dumneavoastră este - şi repet ce i-am spus şi prim-ministrului în acest hemiciclu în urmă cu câteva săptămâni - nu urmaţi exemplul Ungariei şi Poloniei, vă rog nu urmaţi o cale iliberală către autocraţie", a spus liderului grupului ALDE din PE.
După intervenţiile liderilor de grup, au urmat numeroase intervenţii prin procedura "Catch the Eye". Eurodeputaţii străini i-au reproşat printre altele şefului statului român că a fost prea vag şi că nu a vorbit despre situaţia statului de drept, şi l-au întrebat şi despre problema închisorilor CIA din România, în contextul în care a pledat pentru importanţa cooperării transatlantice.
Eurodeputata ALDE Renate Weber a apreciat discursul proeuropean lui Klaus Iohannis, dar i-a reproşat că a omis să menţioneze abuzurile din timpul mandatului său în numele luptei anticorupţie, exemplificând în acest sens cu un nou protocol secret între SRI şi Parchetul General.
Eurodeputatul PSD Andi Cristea a spus că preşedintele Iohannis nu a "vorbit rău, înainte de a fi europeni suntem români". Totuşi, el i-a reproşat că nu a menţionat Republica Moldova în discursul său şi l-a întrebat dacă nu cumva a abandonat R. Moldova.
Vicepreşedintele grupului S&D Victor Boştinaru a apreciat şi el contribuţia lui Klaus Iohannis şi a spus că dezbaterea aceasta ar trebui continuată acasă.
Eurodeputata PSD Claudia Ţapardel i-a solicitat lui Iohannis să facă toate demersurile pentru aderarea la zona Schengen până în mai 2019, când se încheie mandatul actualelor instituţii europene.
Membrul grupului PPE Cristi Preda a exprimat rezerve că preşedinţia română a UE va fi una de succes. "Cu cine să apărăm Europa, cu Daia, cu Andruşca, cu Olguţa, cu Toader.... Îi vedeţi prezidând reuniuni ale Consiliului UE? (...) Ruşine familiei liberale şi familiei socialiste, amândouă ţin în braţe corupţi", a spus Preda.