24 la sută dintre speciliştii în HR spun că muncitorii calificaţi sunt primii vânaţi de firmele din Europa, 19% îi nominalizează pe IT-işti, iar 10,3 procente sunt tinerii fără experienţă.
Companiile din ţările vecine în special cele din HORECA şi turism au în plan o mare redeschidere după pandemie, undeva din septembie. Vin cu strategii noi şi cu foarte multe oferte de joburi.
Salariile decente îi atrag, apoi stabilitatea unui loc de muncă, dar, mai nou, foarte mulţi angajaţi vor sistem de muncă remote, adică nu de la birou. Pentru cei care caută un job, spun specialiştii în resurse umane, va veni o perioadă bună în care vor avea o paletă foarte largă de opţiuni. Pentru companiile de la noi, însă, ar putea urma prăpădul.
Gheorghe Preda deţine o mică fermă în localitatea Şindriliţa din judeţul Ilfov. Lucrează aroape 1.900 de hectare de pământ cu cei opt angajaţi pe care îi are. Sunt, însă, prea puţini.
Ca să suplinească lipsa de personal, fermierii au ajuns să cumpere utilaje tot mai performante, dar şi acestea au nevoie de o persoană care să le mânuiască.
Tractoriștii sunt la mare căutare
"La utilajele foarte performante sunt tractorişti plăiţi cu 2-3 mii de euro", spune Constantin Pogăcean, fermier.
Cauza pentru lipsa de personal din agricultură e legată de desfiinţarea liceelor agricole. În 1990, România avea peste 230 de astfel de licee. Acum, abia dacă mai avem 60. Dar românii care ştiu o meserie sunt căutaţi peste tot.
Găsim cu greu zugravi, instalatori, tâmplari şi electricieni, deşi veniturile lor au ajuns cât ale angajaţilor din IT.
"Suma cerută pentru o scară de bloc cu patru etaje, cinci niveluri, se cere în jur de 9-10 mii de lei, cel mai puţin. Urmează instalaţiile, unde pentru o oră-două se cere 800-900 lei, pentru o desfundare de coloană", spune Eugen Berceanu, administrator de bloc.
Ţările unde lucrează muncitorii români
Majoritatea angajaţilor calificaţi au plecat în Marea Britanie, Italia, Spania sau Germania. Aşa am ajuns să avem peste 5 milioane de angajaţi români peste graniţe.
"Avem una dintre cele mai mari taxări pe muncă la nivelul salariului minim şi credem că micşorarea taxării pe salariul minim ar crea un spaţiu mai competitiv pentru angajator", a spus Oana Ţoiu, preşedintele Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, avem aproape 40 de mii de posturi vacante, cu peste 3.000 mai multe faţă de sfârşitul anului trecut.