Astfel, "criza COVID-19 a lovit Zona euro ca un meteorit", se arată în estimarea Eurostat, trimisă joi presei.
Prin comparație, în trimestrul unu (T1) din 2009, la apogeul marii crize financiare, PIB-ul zonei Euro scăzuse doar cu 3,1% față de T1 2008.
Cifrele PIB la nivel de țară confirmă faptul că şocul economic a fost extins în toată regiunea, fără ca vreo economie să îl poată evita: în Italia scădere cu 4,7%, Franța cu 5,8%, Spania cu 5,2%, acestea fiind și țările cel mai grav afectate, dar și cele din Belgia (-3,9%) sau Austria (-2,5%) s-au dovedit dramatice.
PIB România, în criza COVID-19
În cazul României, deși datele statistice agregate pentru evoluția PIB-ului în primul trimestru al 2020 nu sunt încă disponibile, putem evidenția câteva aspecte relevante din datele secvențiale pentru anumite sectoare.
Creșterile din primul trimestru pentru sectorul comerțului cu amănuntul (cu excepția autovehiculelor și motocicletelor) de 9,4% serie brută, respectiv 7,5% ajutat în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate par surprinzătoare, mai spune estimarea Eurostat.
Totuși, ele sunt datorate într-o măsură mai mare evoluției din primele două luni ale anului, dar mai ales segmentului de produse alimentare, băuturi și tutun (+14,6% serie brută, respectiv 12,5% ajustat) care a continuat într-o creștere susținută și în luna martie (+17,4% în serie brută).
De altfel, cum era și de așteptat în condițiile instituirii stării de urgență, segmentul a fost unul din puținele care s-a menținut pe o pantă ascendentă și a susținut întregul sector al comerțului cu amănuntul în zona pozitivă (+3,9% în serie brută).
Similar involuțiilor din statele europene menționate, scăderile însemnate din luna martie (serie brută) față de perioada similară a anului precedent pentru alte segmente (daca ne limităm doar la comerțul cu amănuntul) de -8,3% pentru carburanți, respectiv -1,6% pentru produsele nealimentare sunt doar vârful icebergului.