Nu toată lumea beneficiază de creşterea economică susţinută din România, iar sărăcia în rândul copiilor şi în mediul rural a crescut semnificativ, a declarat, vineri, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului de ţară pentru România, publicat de Comisia Europeană pe 27 februarie.
"Sunt patru puncte din raportul de ţară care mă preocupă. În primul rând, sărăcia rămâne o problemă importantă pentru România, iar inegalităţile regionale cresc. Deşi există o creştere economică susţinută şi se creează noi locuri de muncă, este evident că nu toată lumea beneficiază de aceste rezultate. Sărăcia în rândul copiilor şi în mediul rural a crescut semnificativ, ceea ce ne îngrijorează în mod deosebit", a spus Creţu.
E a adăugat că, în opinia Comisiei Europene, nicio regiune şi nicio persoană nu trebuie lăsate în urmă, mai ales copiii.
"În al doilea rând, dezvoltarea este îngreunată de lipsa capacităţii administrative. Aşa cum arată raportul, birocraţia, responsabilităţile şi resursele fragmentate împiedică eficientizarea administraţiilor publice şi dăunează investiţiilor. Pentru perioada 2021-2027, am propus 80 de măsuri de simplificare a accesării fondurilor europene. Reforma administraţiei publice este un subiect despre care am tot vorbit şi care, în opinia noastră, ar putea progresa mai repede", a precizat oficialul european.
În al treilea rând, este nevoie de investiţii în educaţie, în sănătate, în incluziunea socială, în infrastructura de transport, de energie şi de mediu, a continuat ea.
"Investiţiile în aceste domenii ar întări potenţialul de creştere al României şi ar îmbunătăţi calitatea vieţii. Cetăţenii simt şi înţeleg aceste lucruri", potrivit comisarului european.
În al patrulea rând, regiunile şi particularităţile locale contează.
"Coeziunea şi competitivitatea nu pot fi atinse aplicând o reţetă unică. Fiecare trebuie să-şi îmbunătăţească slăbiciunile pe care le are. Avem nevoie de investiţii diferenţiate la nivel regional şi de politici adaptate, flexibile, care să răspundă nevoilor şi provocărilor locale", a mai spus Creţu.