Copil paralizat după o banală injecție, făcută de pediatru: ”Am încercat să-l punem în funduleț, dar cădea pe o parte”

Pe data de 27 iulie 2019, Sasha Mihai B., atunci în vârstă de un an și trei luni, a fost dus de părinții lui la cabinetul medicului primar pediatru, Rodica Maria Onică, din cauza unei răceli puternice. Micuțul nu putea înghiți medicația, din cauza vomei, astfel încât pediatrul a decis administrarea unei injecții cu metoclopramid, medicament antivomitiv. 

Băiatul, care a fost ținut de mamă la piept, a plâns foarte tare în timpul injecției. Iar la aproximativ o oră după, părinții acestuia au observat că micuțul nu își mai mișcă piciorul drept. 

”Piciorul era mort, nu avea nici un reflex la el, a fost îngrozitor”, povestește tatăl începutul coșmarului.

Copilul avusese o evoluție perfect normală

Copilul a fost dus imediat la spital, unde le-au fost confirmate supozițiile: monopareză membru inferior drept, post injecțională. Până la episodul de la medicul pediatru, copilul a avut o evoluție perfect normală.

Primul raport de expertiză medico-legală din cadrul dosarului penal a fost efectuat la Serviciul de Medicină Legală Suceava și semnat de medicul primar legist șef Lăcrămioara Bălan.

Potrivit documentului, timpul de îngrijiri medicale pentru băiat au fost estimate la 55-60 de zile îngrijiri medicale. Copilul a fost încadrat în gradul de handicap cu deficiență funcțională medie, corespunzând gradului III de invaliditate. Chiar și astăzi, când cel mic are aproape 4 ani, acesta a rămas încadrat cu grad de handicap, cu deficiență funcțională medie.  

Medicii de la Iași, mai realiști

Părinții nu au fost însă mulțumiți de constatările medico-legale de la Suceava și au solicitat anchetatorilor dispunerea unui nou raport de expertiză medico-legală, la Institutul de Medicină Legală Iași. Aceștia au arătat că, pe lângă numărul mic de zile de îngrijiri, medicul sucevean a evitat să se pronunțe asupra legăturii de cauzalitate dintre injecție și ce a urmat, deși existau deja documente medicale destul de clare în acest sens. 

La Iași, părinții au primit răspunsuri concrete și mult mai realiste. 

”Între aplicarea injecției din 27 iulie 2019 și deficiența funcțională ușoară pe care o prezintă minorul există legătură de cauzalitate. Conform studiilor existente în literatura de specialitate, în cazul injecțiilor intramusculare efectuate în cadranul supero-extern la nivelul mușchiului gluteal, în special la copil (din cauza poziției, a cantității reduse de țesut suport, poate a unei mișcări etc.), există posibilitatea de traumatizare a nervului sciatic”, se arată în concluziile raportului. 

Totodată, medicii ieșeni au infirmat posibilitatea ca vitaminele administrate băiatului timp de 3 luni să aibă legătură de cauzalitate cu pareza. 

Echipa de medici specialiști de la Iași au mai concluzionat că tratamentul administrat de medicul pediatru a fost în acord cu simptomatologia. Însă nu s-au putut pronunța cu privire la acul folosit în timpul injecției, în condițiile în care mama acuză pediatrul că a folosit un ac pentru adulți. 

Este posibil ca băiatul să nu recupereze deficitul motor în totalitate niciodată

Copilul a fost văzut și un medic neurolog pediatru, potrivit căruia acesta a recuperat deficitul motor în proporție destul de mare, dar nu în totalitate și nu crede că acesta va recupera în totalitate deficitul motor.

Cu alte cuvinte, micuțul își poate folosi piciorul drept, însă nu normal. Micuțul se joacă, aleargă, dar în cele mai multe cazuri târăște piciorul după el, aducându-l în poziția normală din lateral.

„În acești doi ani am trecut prin încercări groaznice. Copilul a trecut și trece prin coșmaruri nocturne, face adesea cârcei pentru că forțează mult piciorul. Marea problemă este că băiatul crește și pare că are asimetrie la cele două picioare, din cauză că unul e normal și altul e bolnav. Considerăm că doamna doctor pediatru a acționat neglijent, a făcut acea injecție fără a-și lua toate măsurile, copilul era foarte agitat când i-a făcut injecția. Am văzut că mai sugerează și că mama nu a ținut bine copilul. Sperăm ca ancheta să fie una corectă și dosarul să ajungă cât mai repede în instanță”, spune Andrei B., tatăl copilului.

Părinții au cheltuit sume uriașe

Părintele susține că a cheltuit sume enorme până în acest moment pentru recuperarea copilului și o face în continuare, ținând cont că un terapeut lucrează zilnic cel puțin 2-3 ore cu băiatul.

Rodica Maria Onică, medicul acuzat, la data evenimentului avea deja 74 de ani. Aceasta povestește că băiatul a ajuns la cabinet cu febră de peste 39 de grade. Părinții i-au spus că febra nu îi scăzuse, în ciuda tratamentelor antitermice administrate. Astfel încât a hotărât să îi administreze un algocalmin intramuscular. 

După doar o zi, spune medicul, părinții au revenit cu copilul, spunând că nu primește medicația și o vomită. Moment în care a decis să-i administreze injecția cu metoclopramid, pentru a-i opri starea de vomă. 

Medicul are conștiința curată

Femeia povestește că, în peste 50 de ani de profesie, a făcut sute de astfel de injecții, fără niciun incident însă. Nici în cazul acesteia nu a observat, la acel moment, vreo problemă. 

Medicul recunoaște însă că, în momentul în care acul a intrat în piele, este posibil ca pacientul să se fi mișcat și acul să fi deviat puțin, spre interior, către capătul ramurii laterale a nervului sciatic. 

În fața autorităților, medicul a spus că, din punct de vedere profesional, nu consideră că a greșit cu nimic, având conștiința împăcată. 

Totodată, femeia spune că a fost profund afectată când a aflat de starea copilului și că a făcut tot ce a putut pentru a-i ajuta pe părinți. 

”Am încercat să-l punem în funduleț, dar cădea pe o parte”

Mama copilului o contrazice însă: 

”În jurul orei 18.00 (n.r. - ziua de 27 iulie 2019) am vrut să-l îmbrac cu o pereche de pantaloni și am constatat că nu se putea ține pe picioare, căzând pe partea dreaptă. Am pus totul pe seama răcelii, pe faptul că nu a fost alimentat ca de obicei, însă în ziua următoare soțul meu a observat că fiul nostru nu are nici o reacție la piciorul drept, în sensul că îl atingea în talpă și nu mișca piciorul, nici degețele.

Am încercat să-l punem în funduleț, dar cădea pe o parte. În continuare am încercat să-l determinăm să meargă pe picioare, însă copilul nici nu putea să stea și cădea pe partea dreaptă cu totul”, spune mama, potrivit monitorulsv.ro.