Legiștii desființează OUG 84 care a revoltat șoferii: „Poate duce la abuzuri. Unele substanțe psihoactive pot fi prezente în cantități extrem de mici în alimente”

Consiliul Superior de Medicină Legală a transmis un punct de vedere în legătură cu controversata Ordonanță 84 care modifică Codul Rutier. Ordonanța este contestată pentru că introduce posibilitatea polițiștilor de a reține permisul de conducere al șoferilor care refuză să fie testați cu aparatul Drug-test. Specialiștii Consiliului susțin că modificările legislative pot duce la abuzuri și că există substanțe, inclusiv în alimente și medicamente, care deși nu au niciun efect psihoactiv asupra șoferului, pot fi depistate la testele toxicologice. Aceștia dau exemplul macului sau al codeinei, utilizată ca antitusiv.

În punctul de vedere al Consiliul Superior de Medicină Legală, consultat de Antena 3 CNN, se cere „o reevaluare a modului în care este evaluată și interpretată din punct de vedere legislativ și juridic „starea de influență” și efectele sale asupra condusului și a conducătorilor de autovehicule”. Specialiștii spun că un șofer poate fi capabil să conducă un autoturism chiar dacă în organismul său există substanțe care pot fi inactive.

„Starea de influență NU trebuie stabilită strict pe baza prezenței unei/unor substanțe psihoactive în corpul persoanei, substante ce pot fi active, inactive, metabolizate complet sau parțial prin metaboliți activi sau inactivi, etc., ci pe baza unor valori cantitative cut-off, valori sub care este dovedit prin studii științifice unanim acceptate că ele NU au niciun efect clinic asupra capacității unei persoane de a conduce autovehicule”, se arată în punctul de vedere al Consiliul Superior de Medicină Legală.

„Starea de influență trebuie stabilită pe baza unei examinări medico-legale, care să ia în considerare statutul clinic al persoanei la momentul opririi în trafic (sau cât mai aproape de acest moment) și valorile efective identificate la examenul toxicologic. În absența unei confirmări, în sânge, a prezenței unei substanțe psihoactive, în doze care pot avea efecte clinice, conducătorul de autovehicul nu ar trebui să fie considerat a fi sub influența acestora, iar carnetul nu ar trebui retras decât, eventual, pe o perioadă limitată (12-24 ore), o reevaluare trebuind să fie făcută apoi după”, se mai arată în document.

OUG 84 poate duce la abuzuri

În punctul de vedere transmis de Consiliul Superior de Medicină Legală se arată că Ordonanța 84 poate duce la abuzuri din partea polițiștilor.

„Alineatul 2 prevede situațiile în care polițistul rutier este obligat să solicite conducătorilor autovehiculelor testarea; cu toate acestea, din analiza textului legislativ reiese faptul că polițistul poate solicita testarea și în alte situații, doar că acestea nu sunt obligatorii. Această posibilitate poate duce la abuzuri, nefiind stabilite explicit situațiile în care polițistul poate (fără a fi obligat) să solicite testarea”, se arată în punctul de vedere.

De asemenea, se arată că „realizarea testărilor de toxicologie în afara sistemului medico-legal, în vederea stabilirii prezenței substanțelor psihoactive la conducătorii auto este IMPROPRIE probațiunii judiciare”. Acesta referire are legătură cu modificarea legislației astfel încât testarea să poată fi făcută și în unități proprii ale Poliției Române.

„Testările toxicologice în afara sistemului medico-legal se pretează la emiterea unor buletine de analiză care sunt în pericol să nu aibă întotdeauna girul obiectivității, principiu de bază al activității medico-legale, ceea ce deschide poarta echivocului în probațiunea judiciară; este mai utilă concentrarea pe creșterea capacității de analiză toxicologică în cadrul rețelei medico-legale, astfel încât să nu se deschidă această cutie a Pandorei a probațiunii judiciare”, transmite Consiliul.

Unele substanțe pot fi prezente în alimente și medicamente

Specialiștii Consiliului Superior de Medicină Legală explică cum pot apărea situații în care datorită sensibilității extrem de mari a probelor analitice actuale, pot fi detectate substanțe psihoactive la niveluri mult sub cele care pot duce la efecte clinice.

„De exemplu, inhalarea de fum de marijuana de la o altă persoană, care consumă substanța respectivă poate pozitiva un test rapid sau un test pe sânge pentru cannabis/metaboliți). Unele substanțe psihoactive pot fi prezente în cantități extrem de mici în alimente, aici exemplul clasic fiind macul, care conține cantități infinitezimale de opiacee, fără niciun efect clinic, dar care pot duce la pozitivarea testelor toxicologice.

Multe medicamente uzuale conțin substanțe care pot duce la pozitivarea unor teste toxicologice, fără ca ele să fie în concentrații apte de a duce la o afectare a capacității de conducere autovehicule. De exemplu, codeina, utilizată ca antitusiv în cantități reduse, va da reacții pozitive la opiacee. Cantitatea utilizată ca antitusiv NU are efecte asupra capacității de a conduce autovehicule.

Utilizarea prospectului medical pentru a evalua prezența unor substanțe psihoactive NU este o metodă fezabilă de identificare a substanțelor care pot fi identificate prin testări toxicologice, deoarece acesta nu conține informații cu privire la remanența în organism a substanțelor active farmacologic, aceasta fiind mult mai mare decât durata de timp cât medicamentele respective au efecte clinice. De exemplu, dacă o substanță X are efecte clinice 4 ore (valoare trecută în prospect), este posibil să dea rezultate pozitive la examenul toxicologic la 8, 16, 24, sau chiar 48 de ore (funcție de sensibilitatea aparatului de analiză), lucru care NU este precizat în prospect. Analizele calitative sunt ieftine, rapide și disponibile la nivelul majorității instituțiilor medico-legale și medicale. Analizele cantitative sunt însă cele care pot avea valoare probatorie în justiție. Acestea sunt mai scumpe, necesită echipamente complexe și sunt mai puțin rapide, ele fiind disponibile, în momentul de față, doar în câteva instituții medicolegale”, se mai arată în punctul de vedere al Consiliului.