În România, CE preconizează o reluare a creșterii în 2023, la 3,6%, și o scădere a inflației anul viitor la 5,6%, de la 8,9% în acest an.
Se preconizează că șomajul se va menține în jurul valorii de 5,5%. Deficitul bugetar ar urma să scadă de la 7,5% din PIB în 2022 la 6,3% în 2023, ponderea în PIB urmând să ajungă la 52,6% anul viitor.
Înainte de izbucnirea războiului, perspectivele economice ale Uniunii indicau o expansiune îndelungată și robustă.
Creșterea PIB-ului real, atât în UE, cât și în zona euro, este estimată în prezent la 2,7% în 2022 și la 2,3% în 2023, în scădere de la 4%, respectiv 2,8% (2,7% în zona euro) în previziunile intermediare din iarna anului 2022.
Declinul din 2022 trebuie interpretat în contextul dinamicii creșterii economice din primăvara și vara anului trecut, care adaugă aproximativ 2 puncte procentuale la ritmul anual de creștere pentru acest an. Creșterea producției din cursul anului s-a redus de la 2,1% la 0,8%.
Principalul impact asupra economiei mondiale și a economiei Uniunii este legat de prețurile materiilor prime energetice.
Deși ele crescuseră deja substanțial înaintea războiului, de la nivelurile scăzute înregistrate în timpul pandemiei, incertitudinea legată de lanțurile de aprovizionare a exercitat o presiune în sus asupra prețurilor, sporindu-le totodată volatilitatea.
Este ceea ce s-a întâmplat cu alimentele și alte bunuri și servicii de bază, pe fondul unei scăderi a puterii de cumpărare a gospodăriilor.
Perturbările provocate de război la nivel logistic și al lanțului de aprovizionare, precum și creșterea costurilor de producție la o gamă largă de materii prime se adaugă, pe de o parte, perturbărilor din comerțul mondial cauzate de măsurile drastice de limitare a răspândirii COVID-19 aplicate încă în anumite părți ale Chinei, și afectează, pe de altă parte, producția.
Ritmul inflației s-a accelerat de la începutul anului 2021. De la 4,6 % an la an în ultimul trimestru din 2021, aceasta a crescut la 6,1 % în primul trimestru din 2022. Inflația totală din zona euro a crescut la 7,5 % în luna aprilie, cea mai mare rată din istoria uniunii monetare.
Inflația din zona euro este estimată la 6,1 % în 2022, ea urmând să scadă la 2,7 % în 2023. Pentru 2022 în ansamblu, aceasta reprezintă o revizuire ascendentă considerabilă, în comparație cu previziunile intermediare din iarna anului 2022 (3,5 %). Se preconizează că inflația va atinge un nivel maxim de 6,9 % în al doilea trimestru al acestui an, ea urmând apoi să scadă treptat. Pentru UE, se preconizează că inflația va crește de la 2,9 % în 2021 la 6,8 % în 2022 și că va scădea din nou la 3,2 % în 2023. Inflația medie de bază este estimată la peste 3 % în 2022 și 2023, atât în UE, cât și în zona euro.
Conform previziunilor, condițiile de pe piața muncii vor continua să se amelioreze. Se estimează că ocuparea forței de muncă din UE va crește cu 1,2 % anul acesta, deși această rată anuală de creștere este stimulată de dinamica puternică din a doua jumătate a anului trecut. Se anticipează că refugiații de război ucraineni din Uniune vor intra pe piețele muncii doar treptat, cu efecte tangibile ce vor deveni vizibile abia începând cu anul viitor.
Ratele șomajului ar urma să scadă, conform previziunilor, până la 6,7 % în acest an și 6,5 % în 2023 în UE, în timp ce în zona euro ele ar urma să atingă 7,3 % în 2022 și 7,0 % în 2023.
Sursă: Mediafax