Raportul CE, realizat în premieră şi prezentat oficial miercuri, la Bruxelles, expune situaţia statului de drept în cele 27 de ţări membre. Cele mai dure avertismente vizează Ungaria și Polonia, cu observații critice și la adresa Bulgariei, Croației, Slovaciei și Maltei. România este menționată și ea în context.
Obstacole pentru media şi societatea civilă
Raportul indică faptul că noul coronavirus a reprezentant un adevărat 'test de rezistenţă' pentru statul de drept în blocul comunitar şi că unele măsuri de urgenţă adoptate de guvernele naţionale pentru limitarea pandemiei au mers prea departe, notează Reuters, care a beneficiat de raport în avanpremieră.
''Atunci când măsurile de urgenţă au diminuat controalele asupra decidenţilor, analiza amănunţită a deciziilor publice de către media şi societatea civilă devine cu atât mai importantă'', relevă raportul Comisiei Europene privind situaţia statului de drept în ţările membre ale UE.
''Totuşi, în anumite state membre, media şi societatea civilă întâmpină noi obstacole'', adaugă documentul care expune că amenințările la adresa jurnaliștilor reprezintă un motiv de îngrijorare în cazul Bulgariei, Croației, Ungariei, Sloveniei și Spaniei.
Subminarea independenţei sistemului judiciar
Subminarea independenţei sistemului judiciar este al doilea domeniu major ce provoacă îngrijorare. Raportul Comisiei Europene conţinând critici la adresa Poloniei şi Ungariei, menționând ”alte provocări” în Bulgaria, România, Croaţia şi Slovacia. De asemenea, raportul face referire la dezbaterile pe acest subiect din Germania şi Austria.
''Reformele justiţiei din Polonia începând din 2015 sunt o sursă majoră de controverse'', indică raportul CE. Ungaria, la rândul ei este poziţionată printre statele membre unde ''direcţia schimbării a dat naştere unei îngrijorări grave despre impactul reformelor asupra independenţei sistemului judiciar''.
Polonia este vizată de procedura de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, lansată în decembrie 2017 de Comisia Europeană în legătură cu temerile privind statul de drept. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-o ţară membră există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi poate duce la sancţiuni împotriva ţării respective.
În privinţa Ungariei, Comisia Europeană a trimis în iulie 2018 guvernului de la Budapesta o scrisoare de notificare legată de nou adoptata lege privind azilul şi deportările, ce intra în contradicţie cu legislaţia comunitară. Guvernul condus de Viktor Orban nu a dat curs însă solicitărilor notificate de CE.
Raportul în premieră al Comisiei Europene menţionează şi problemele de corupţie din Bulgaria, Slovacia, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria şi Malta.
Urmează un nou mecanism de prevenţie
Vicepreședintele Comisiei Europene Vera Jourova a declarat marți că măsurile propuse vizează noi instrumente privind statul de drept și introducerea unui nou mecanism de prevenție.
”Exista un gol, ne lipsea un instrument care să ne permită să identificăm problemele într-o etapă incipientă..avem deja procedura de infringement, avem procedura Art. 7 (suspendarea dreptului de vot în Consiliu -n.red), dar acestea sunt instrumente care ne permit să reacționăm când este deja prea târziu”, a explicat Jourova, citată de Politico.eu.