Problema ține de impactul schimbărilor climatice la care țările în curs de dezvoltare nu se pot adapta.
Este vorba, între altele, de creșterea, pe termen lung, a nivelului mărilor și de furtunile extreme, produse subit.
Emisiile de dioxid de carbon ale țărilor dezvoltate au contribuit, în timp, la apariția acestor probleme.
Însă noul proiect al documentului final al summit-ului prevede ca, în locul constituirii unui fond de pentru despăgubiri, să continue dialogul între părți în decursul anului viitor, pentru a stabili aranjamentele financiare.
COP26: Concluziile finale, forțate de SUA, în spatele ușilor închise?
Mulți vor fi nemulțumiți cu o astfel de soluție temporară, notează BBC, care amintește că summit-ul ar fi trebuit să se încheie vineri, dar neînțelegerile între părți au prelungit evenimentul.
"Limbajul referitor la pierderi și daune a regresat față de textul de ieri (vineri). Se pare că președinția COP26 a fost 'înmuiată' de SUA în spatele ușilor închise", spune profesorul Saleemul Huq, directorul Centrului Internațional pentru Schimbări Climatice și Dezvoltare.
Între timp, mai multe organizații implicate în studiul schimbărilor climatice au subliniat că, în ciuda unor angajamente concrete legate de păduri și de emisiile de metan, declarațiile referitoare la eliminarea combustibililor fosili nu sunt susținute de planuri concrete.
Menținerea creșterii temperaturilor globale la cel mult 1,5 grade Celsius peste nivelul epocii pre-industriale a fost validată de oamenii de știință drept condiție pentru ca fenomenele extreme să nu se amplifice în viitorul apropiat la praguri care amenință însăși existența civilizației.
Pe actualul curs al umanității, apele invadează Washington DC, Houston, Glasgow, Singapore, Hong-Kong și alte metropole
Agenția Reuters prezintă o modelare a acestor efecte într-un material video realizat de ONG-ul Climate Central, în care se poate vedea cum vor arăta câteva locuri emblematice de pe Pământ.
"Dacă națiunile continuă pe actualul drum, planeta se va încălzi cu aproximativ 3 grade Celsius. O reducere la jumătate a poluării până în 2030 ar readuce încălzirea în ținta de 1,5 grade", se spune în comentariul care însoțește imaginile.
"Acestea sunt proiecții științifice ale creșterii nivelului apelor, în funcție de deciziile pe care le iau oamenii", continuă textul.
Montajul arată, în planuri succesive, ce se întâmplă la Washington, Singapore, Houston și în alte părți de pe glob dacă lumea continuă să polueze ca în prezent sau dacă taie în mod radical sursele de poluare.
[GAL layout="5"]Pe actuala traiectorie poluantă, zona Capitoliului este scăldată de apele crescute în urma topirii ghețarilor.
La fel se întâmplă în orașul-stat Singapore, unde zgârie-norii se înalță direct din ape. Iar la Houston, muzeul spațial e inundat iar Boeing-ul care a transportat naveta spațială în zborurile de test s-a transformat în vehicul amfibiu.
Modelări similare arată Glasgow și Hong-Kong sub ape, în cea mai mare parte.