Publicația Politico a trecut în revistă personalitățile care merită urmărite în aceste zile la Summitul NATO de la Washington. Summitul are loc pe fondul unor schimbări deosebit de volatile: alegerile din Franța, un nou guvern în Marea Britanie, potențiala întoarcere a lui Donald Trump, precum și întrebări despre viitorul politic al președintelui SUA Joe Biden. Printre policienii care „merită urmăriți”, Politico îl nominalizează și pe președintele României Klaus Iohannis.
„Când Klaus Iohannis a devenit președintele României în 2014 (și din nou în 2019), țara spera că își va îndeplini promisiunea de a progresa împotriva corupției. Acel progres nu s-a materializat niciodată. Nici ambițiile sale de a deveni următorul secretar general al NATO. A agitat destul de mult apele la Bruxelles, prezentându-și numele, aparent fără a se consulta în prealabil în cadrul alianței, și în cele din urmă a renunțat pentru a elibera calea lui Rutte.
Iohannis a co-fondat Formatul București 9, un grup NATO de state est-europene realizat după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Dar acea alianță se rupe. Ungaria și Slovacia nu au participat la summitul din iunie, iar Bulgaria a blocat o declarație cu privire la ajutorul de apărare acordat Ucrainei, lăsând grupul fără o declarație comună pentru prima dată.
Cu mandatul încheiat anul acesta, Iohannis este încă în căutarea unui rol internațional de top. Dacă se va mulțumi cu o poziție de comisar european, ar putea fi cel pentru apărare, dar încă e neclar”, scriu jurnaliștii de la Politico.
Printre cei pe care publicația îi recomandă cititorilor pentru a fi urmăriți la Summmitul NATO se numără noul premier britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron, ministrul de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, precum și mai multe personalități politce din Europa de Est.
Cine sunt liderii pe care merită să-i urmăriți la Summitul NATO
Unii sunt mai noi pe scena mondială, în timp ce câțiva vor căuta următoarea lor provocare.
Spre deosebire de ultimul câștigător al alegerilor din Labour, Tony Blair, Starmer este mai degrabă un tehnocrat cu nasturi în modelul Olaf Scholz. Cu siguranță nu atinge culmile retorice avântoase ale lui Blair sau Boris Johnson și a fost adesea mustrat în Westminster pentru că este „plictisitor”.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, va căuta angajamente puternice pentru Ucraina la summitul NATO. Dar s-a trezit într-o poziție incomodă: după convocarea unor alegeri anticipate în Franța, el și coaliția sa de centru au pierdut teren în fața partidelor de extremă dreaptă și de extremă stângă, care au înregistrat câștiguri semnificative în Adunarea Națională duminică. Încă nu este clar cum Macron poate forma o coaliție de guvernare între centru, stânga și extrema dreaptă, niciunul dintre care nu are o majoritate în adunare.
În ciuda faptului că s-a ferit de marile declarații publice, Umerov s-a dovedit a fi un operator eficient în supravegherea unei dezvoltări din ce în ce mai organizate a industriei de apărare a Ucrainei, coordonând în același timp ajutorul militar occidental.