Alexandr Stoianoglo, contracandidat al Maiei Sandu în al doilea tur al alegerilor prezidențiale care va avea loc peste două săptămâni, se prezintă ca o figură controversată, marcată de experiență juridică și acuzații de corupție. Fost procuror general și deputat, Stoianoglo este promovat de Partidul Socialiștilor ca fiind „candidatul poporului”. Cu o carieră lungă în politică și justiție, el s-a confruntat cu multiple dosare penale și acuzații de abuz în serviciu. Este candidatul preferat de Rusia în contextul războiului hibrid dus de Kremlin în Moldova.
Biografia lui Alexandr Stoianoglo
Alexandr Stoianoglo s-a născut pe 3 iunie 1967, în Comrat, Găgăuzia, și a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1992. După studii, a activat în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău și a Unității Administrativ Teritoriale Găgăuzia, iar în 2001 a fost numit adjunct al procurorului general al Republicii Moldova. După o perioadă în sectorul privat, a revenit în politică în 2009, fiind ales deputat din partea Partidului Democrat din Moldova și vicepreședinte al Parlamentului. De asemenea, a candidat pentru funcția de bașcan al Găgăuziei în 2015 și a lucrat ca expert pentru organizația Crisis Management Initiative.
În 2019, Stoianoglo a devenit procuror general al Republicii Moldova, însă în 2021 a fost reținut sub acuzații de abuz în serviciu, corupție și depășirea atribuțiilor. După suspendarea sa din funcție și demiterea din septembrie 2023, Stoianoglo a fost desemnat candidatul Partidului Socialiștilor la alegerile prezidențiale din 2024, fiind promovat drept „candidatul poporului”.
Studii, CV si funcții ocupate până în prezent
Potrivit CV-ului său de pe parlament.md, în 1985 a studiat la Școala Profesional – Tehnică 54 din Comrat, apoi, între 1985-1987 a făcut Serviciul Militar. Începând din 1987 și până în 1992, a studiat dreptul la Universitatea de Stat din Moldova.
Experiența profesională
Ajutor al procurorului municipiului Chişinău, procuror, procuror superior al Secţiei Supravegherii Generale (1992-1995): După finalizarea studiilor, a început să lucreze în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, unde a ocupat funcțiile de ajutor al procurorului-șef, procuror și procuror superior în Secția supraveghere generală.
Procuror al UTA Găgăuzia (octombrie 1995 - aprilie 2001): Ulterior, a fost numit procuror în Procuratura Unității Administrativ Teritoriale Găgăuzia.
Adjunct la Procuratura Generală a Republicii Moldova (mai 2001 - martie 2007): În 2001, s-a transferat la Chișinău, unde a ocupat poziția de adjunct al procurorului general al Republicii Moldova, iar în acest timp, a privatizat un apartament oferit de stat.
Avocat la Biroul individual de avocaţi "Alexandr Stoianoglo" (iunie 2007 - iunie 2009): După ce mandatul său de procuror s-a încheiat în 2007, Stoianoglo s-a retras din activitatea de stat și a lucrat până în 2009 în cadrul propriului birou de avocatură.
Deputat și vice-președinte al Parlamentului Republicii Moldova (iulie 2009 - decembrie 2010): În 2009, Alexandr Stoianoglo este ales deputat pe listele Partidului Democrat din Moldova (PDM), ocupând și funcția de vicepreședinte al Parlamentului.
Deputat și președintele Comisiei securitate națională, apărare şi ordine publică (ianuarie 2011 - decembrie 2014): În urma alegerilor parlamentare anticipate din noiembrie 2010, el își menține mandatul de deputat din partea PDM, se arată în biografia sa publicată pe site-ul profiles.rise.md.
Consultant de proiect și expert la Crisis Management Initiative (2015-2019): Cu toate acestea, la alegerile parlamentare din 2014, Stoianoglo nu mai figurează pe lista democraților, iar în anul următor candidează pentru funcția de bașcan al UTA Găgăuzia. A obținut doar 3.174 de voturi (4,98%), clasându-se pe locul 6 din 10 candidați. După aceasta, se angajează ca expert și consultant pentru organizația finlandeză Crisis Management Initiative, specializată în prevenirea și rezolvarea conflictelor prin dialog și mediere informală.
Candidat pentru funcția de procuror general: În 2019, Stoianoglo candidează pentru funcția de procuror general, fiind desemnat câștigător de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și numit în funcție printr-un decret prezidențial emis de Igor Dodon. Alegerea sa a fost precedată de o serie de evenimente complicate.
În vara lui 2019, Partidul Socialiștilor face alianță cu Blocul ACUM (format din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Platforma Demnitate și Adevăr), reușind să înlăture democrații de la guvernare. În urma demisiei procurorului general Eduard Harunjen, pe fondul scandalului „Ministerul Interceptărilor”, dezvăluit de RISE Moldova, autoritățile au organizat un concurs public.
La prima etapă, o comisie formată de Ministerul Justiției a redus lista celor 20 de candidați la patru nume, inclusiv Stoianoglo. Acești patru urmau să fie propuși CSP, însă, din cauza criticilor legate de modul de evaluare, ministra Justiției, Olesea Stamate, a declarat că procesul de preselecție a fost viciat și că intenționează să anuleze rezultatele.
Între timp, Guvernul condus de Maia Sandu, lidera PAS, și-a asumat responsabilitatea pentru desemnarea procurorului general, propunând un amendament care ar fi permis premierului să înainteze direct CSP o „listă scurtă” de candidați. Această decizie a nemulțumit socialiștii, care au depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Sandu, reușind, împreună cu democrații, să demită Cabinetul și să investească un nou guvern. Noul ministru socialist al Justiției, Fadei Nagacevschi, a trimis CSP lista inițială, iar Stoianoglo a fost numit procuror general.
Alexandr Stoianoglo: dosarele penale și prietenia cu Platon
Alexandr Stoianoglo a fost reținut și arestat pe 5 octombrie 2021, în sediul Procuraturii Generale, în timp ce deținea funcția de procuror general, potrivit anticoruptie.md. Reținerea sa a avut loc după ce, în aceeași zi, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a examinat și aprobat o sesizare depusă de deputatul PAS și președintele Comisiei de Securitate din Parlament, Lilian Carp, împotriva lui Stoianoglo. Carp l-a acuzat pe Stoianoglo de corupere pasivă și abuz în serviciu, susținând că, în 2011, din postura de deputat, acesta a modificat Legea privind prevenirea și combaterea spălării banilor, permițând unor agenți economici să deblocheze conturile blocate, în legătură cu schema „Laundromatul rusesc”. Carp a declarat că modificarea introdusă de Stoianoglo, sintagma „având efect suspensiv”, a permis deblocarea conturilor nerezidenților doar prin prezentarea unui recurs la bancă.
Anterior, o sesizare similară a fost depusă și de Inga Grigoriu, președinta Comisiei Laundromat, însă aceasta a fost respinsă. Pe 5 octombrie 2021, CSP a admis sesizarea lui Carp, a deschis o anchetă de serviciu și l-a desemnat pe procurorul Victor Furtună să investigheze cazul. Stoianoglo a fost plasat în arest și ulterior în arest la domiciliu până în martie 2022, fiind eliberat provizoriu sub control judiciar. El a respins toate acuzațiile, declarându-se nevinovat.
După doi ani sub control judiciar, la 26 septembrie 2023, Stoianoglo a fost eliberat din funcția de procuror general printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu, în baza unei hotărâri CSP din mai 2022. Decizia a fost motivată de întârzierea unei hotărâri definitive a instanței cu privire la cazul său, precum și de obligațiile Republicii Moldova față de Uniunea Europeană în ceea ce privește asigurarea funcției de Procuror General. Avocatul lui Stoianoglo a anunțat că decretul de eliberare va fi contestat în instanță.
Dosare penale în instanță
În septembrie 2024, dosarul lui Alexandr Stoianoglo pentru abuz în serviciu a ajuns la Curtea Supremă de Justiție, care a decis reexaminarea în instanța de fond. Stoianoglo cere anularea deciziei prin care Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat deschiderea unei anchete în urma sesizării deputatului PAS, Lilian Carp.
Decizia CEDO: Încălcarea dreptului de acces la instanță
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat încălcarea dreptului de acces la instanță în cazul lui Stoianoglo, obligând statul să-i achite 3600 de euro despăgubiri morale. Decizia vine ca urmare a imposibilității procurorului general de a contesta suspendarea sa, care a durat peste doi ani.
Indemnizație ilegală pentru fostul șef al PCCOCS
Stoianoglo a fost acuzat de acordarea ilegală a unei indemnizații de 163.990 lei fostului șef al PCCOCS, Nicolae Chitoroagă, aflat sub urmărire penală din 2019. Totuși, Stoianoglo a fost achitat în prima instanță, susținând că dosarul este o reglare de conturi, mai ales că Chitoroagă a returnat banii Procuraturii.
Divulgarea datelor urmăririi penale și acuzații de hărțuire
În decembrie 2021, Stoianoglo a fost vizat într-un nou dosar pentru divulgarea unor conversații între fostul procuror Viorel Morari și Peter Michalko, șeful Delegației UE. Morari l-a acuzat de hărțuire, susținând că Stoianoglo a orchestrat abuziv dosare împotriva sa.
Legătura cu Veaceslav Platon și afaceri în Ucraina
Stoianoglo este acuzat că l-a ajutat pe Veaceslav Platon să scape de o condamnare de 18 ani, prejudiciind bugetul statului cu peste 869 de milioane de lei. În schimb, Platon i-ar fi oferit soției lui Stoianoglo controlul asupra unor afaceri din Ucraina.
Îmbogățire ilicită
În martie 2024, Stoianoglo a fost pus sub acuzare pentru îmbogățire ilicită, fiind suspectat că a acumulat venituri nejustificate în perioada 2010-2022. Soția sa a fost implicată în afaceri nedeclarate, inclusiv un salon de frumusețe care evita plata impozitelor.
Averea și interesele declarate de Alexandr Stoianoglo
În 2001, când s-a mutat la Chișinău pentru a ocupa funcția de adjunct al procurorului general, Alexandr Stoianoglo a primit un apartament cu patru camere, pe care l-a privatizat în 2003.
Conform declarației de avere și interese publicată pe pagina CEC pentru anul 2023, Stoianoglo a raportat un venit de aproximativ 50 de mii de lei din salariul său la Procuratura Generală. Soția sa a obținut 68 de mii de lei din închirierea unui imobil.
Familia deține 1/2 dintr-un teren intravilan de 0,06 ha, moștenit în 2015, precum și cote părți în patru imobile: 1/2 dintr-o casă de locuit și din alte două proprietăți imobiliare, precum și 2/5 dintr-un apartament.
Stoianoglo deține două automobile: un „Mitsubishi Outlander” din 2005, evaluat la 80 de mii de lei, și un „Hyundai Tucson” din 2021, evaluat la 575 de mii de lei.
Alexandr Stoianoglo crede că are „o şansă uriaşă" de a câştiga turul 2 al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova
Candidatul socialist la preşedinţia Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, a declarat luni, într-un briefing de presă, că are "o şansă uriaşă" de a câştiga turul al doilea al alegerilor prezidenţiale de la 3 noiembrie, în care o va înfrunta pe actuala preşedintă Maia Sandu, notează Agerpres.
„Mizez mult pe susţinerea altor formaţiuni, lideri politici şi lideri de opinie. Avem o şansă imensă să câştigăm pe 3 noiembrie. Şi vom câştiga", a afirmat Stoianoglo.
El a acuzat puterea de la Chişinău că a abuzat de resursele administrative, atât interne, cât şi externe, pentru a se impune în alegerile de duminică.
„Ieri aţi realizat un adevărat miracol, un miracol în care puţini mai credeau. Puterea s-a pregătit din timp pentru propria victorie. A suprimat şi a interzis mass-media de opoziţie, a impus cenzura, a instaurat controlul unui singur partid asupra Comisiei Electorale Centrale, a lansat sondaje sociologice false, a desfiinţat institutul observatorilor electorali şi a făcut abuz de resursele administrative, inclusiv de cele externe. Rezultatul: un eşec răsunător şi ruşinos. Este deja clar că, dacă alegerile ar fi fost organizate conform standardelor europene şi democratice, puterea ar fi fost sancţionată şi mai dur", a adăugat candidatul Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM).
Stoianoglo a arătat, de asemenea, că, în încercarea sa de a-şi mări capitalul electoral, Maia Sandu a compromis ideea de integrare europeană, organizând un referendum care nu a avut susţinerea populaţiei.
„Cea mai ruşinoasă parte a acestor alegeri este legată de aşa-numitul referendum privind parcursul european. Consultanţii puterii au apelat la cele mai cinice metode de manipulare, încercând să asocieze popularitatea ideii de integrare europeană cu candidatul lor aflat în criză de credibilitate. Ei au crezut că drumul european poate fi acaparat de un singur om. (...) Rezultatul a fost opus a ceea ce s-a dorit. Lipsa de credibilitate a candidatului puterii a tras rezultatul în jos, aducând viitorul european al Moldovei pe marginea unei totale discreditări", a mai spus candidatul PSRM.
La primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică, preşedinta Maia Sandu s-a plasat pe prima poziţie, cu un scor de 42,37%, în timp ce Alexandr Stoianoglo a ieşit al doilea, obţinând 26,02% din voturi. Cei doi se vor confrunta în turul al doilea, care va avea loc pe 3 noiembrie.
Familia și viața personală a lui Alexandr Stoianoglo
Despre viața personală a lui Alexandr Stoianoglo nu sunt disponibile foarte multe informații publice detaliate, întrucât acesta a fost mai degrabă concentrat pe cariera sa profesională și a preferat să păstreze un profil discret în ceea ce privește viața privată.
Totuși, se știe că Alexandr Stoianoglo este căsătorit și are doi copii. Familia sa locuiește în Republica Moldova, iar el își asumă rolul de tată și soț în mod activ, însă fără a face din viața sa de familie un subiect de discuție publică. Limba rusă este una dintre limbile vorbite în mod curent în familie, având în vedere originile sale găgăuze și contextul cultural în care a crescut.
Stoianoglo nu este cunoscut pentru participarea sa activă la evenimente mondene sau pentru expuneri publice legate de viața personală. Stoianoglo este cunoscut pentru poziția sa publică fermă și pentru angajamentul său față de reformarea sistemului juridic, deși abordările sale au fost criticate de diverse grupuri politice.