Cutremur în România, miercuri după-amiază. Ce magnitudine a avut
Publicat acum 27 minute
Alteta sa regala principesa Ana de Bourbon-Parma s-a nascut la Paris, la 18 septembrie 1923, ca fiica a principelui René de Bourbon-Parma si a principesei Margareta a Danemarcei.
A copilarit in Franta impreuna cu cei trei frati ai sai Jacques, Michel si André. In 1939, dupa inceperea razboiului, a trebuit sa-si urmeze familia in refugiu in Spania, Portugalia si in Statele Unite ale Americii.
De la 16 la 19 ani urmeaza o scoala de arta la New York si, in paralel, lucreaza ca vanzatoare la magazinul universal Macy's, pentru a-si castiga existenta. In 1943 cere permisiunea mamei sa mearga pe front In Europa, sub culorile patriei ei, Franta. Mama accepta, iar Ana de Bourbon-Parma va fi impreuna cu regimentul ei in Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg si Germania, pana la sfarsitul ostilitatilor. Primeste "Crucea de razboi" franceza.
Dupa o saptamana de la intalnirea lor la Londra, principesa Ana si regele Mihai pleaca impreuna la Lausanne, unde Regele ii cere mana. De la Lausanne, la inceputul lui decembrie 1947, Regele pleaca la Bucuresti, iar viitoarea Regina la Paris, pentru pregatirile de nunta.
Papa Pius al XII-lea nu-si da consimtamantul pentru casatorie, din cauza refuzului regelui Mihai de a-si boteza urmasii in religia catolica. Regina-mama si principesa Margareta a Danemarcei merg in vizita la Vatican pentru a indupleca pe Sfantul Parinte sa-si schimbe atitudinea. Papa ramane, insa, ferm pe pozitie, ca si regele Mihai, de altfel. Ca urmare, familia reginei Ana nu va lua parte la nunta; dar toti urmasii regelui Mihai sunt astazi ortodocsi.
Regele se reintalneste la Lausanne in luna mai cu principesa Ana si casatoria lor are loc la 10 iunie 1948 la Atena, la invitatia regelui Paul si a reginei Frederica.
La nunta, in jurul celor doi iau loc regina-mama Elena, regele Paul, regina Frederica si copiii lor Constantin, Sofia si Irina, unchiul reginei Ana, Eric al Danemarcei, care era protestant, precum si veri din familiile de Hanovra si de Hesse. Ceremonia se oficiaza la Palatul regal de la Atena.
Exilul Regelui Mihai si al Reginei Ana incepe odata cu revenirea de la nunta din Atena. El va dura peste cinci decenii. Pana la sfarsitul anului 1948, ei locuiesc la vila Sparta langa Florenta, locuinta reginei-mame Elena, iar din 1949 la Lausanne, unde se naste prima fiica, principesa Margareta. Tot la Lausanne se nasc Principesele Elena, in 1951 si Irina, in 1953.
Intre timp, familia se stabileste in Anglia, unde va locui timp de sase ani, pana in 1956, la Bramshill House in Hampshire si la Ayot St-Lawrence, in Hertfordshire. Pentru a-si castiga existenta, Regele si Regina au dezvoltat o ferma de pui si au construit un mic atelier de tamplarie. Ei au ramas toata viata profund atasati de natura.
Regele, Regina si principesele s-au intors in Elvetia in 1956, dupa o scurta sedere de trei luni la vila Sparta. Majestatea Sa semnase un contract cu compania aeriana "Lear Jeats and Co", la Geneva. Familia s-a instalat la Versoix, un mic oras de pe malul lacului Léman, la cativa kilometri de Geneva. Aici au locuit peste patruzeci si cinci de ani si tot aici se afla, pentru moment, casa familiei.
Cele cinci fiice ale Regelui au fost botezate in religia ortodoxa. Ele au crescut in Anglia si in Elvetia. Copilaria lor este legata de casa de la Versoix, de pe malul lacului Léman, denumita "Vila Fantasia". Principesele au mers adesea in vacante la Florenta, in casa bunicii paterne sau la Villefranche-sur-Mer si Copenhaga, in casele bunicii materne.
Regele Mihai a avut intotdeauna o mare pasiune pentru automobile si mai ales pentru jeep-urile militare construite in primii ani de razboi. De cand s-a instalat in Elvetia, in 1956, Majestatea Sa a refacut integral noua masini originale, Ford sau Willis. Unele din ele au fost expuse la muzee ale automobilului si au participat la raliuri.
Regele si Regina au calatorit mult in Grecia, Italia, Danemarca si Statele Unite ale Americii. De asemenea, au fost de cateva ori in Africa.
In fiecare an, in seara de 31 decembrie, radio "Europa Libera" transmitea mesajul de Anul Nou al suveranului exilat. Foarte multi romani ascultau in taina acest mesaj, in mijlocul familiilor lor. Romanii stiau insa foarte putin despre viata din exil a Regelui si despre familia sa.