Printre foştii cursanţi ai profesorului Alfred Bulai circulă un chestionar, pe care chiar el îl distribuia studentelor, despre care aceştia spun că era menit să-i arate cadrului didactic femeile vulnerabile.
Printre alte întrebări întâlnim: „Cât de des întorc bărbaţii capul după tine pe stradă?”, „Cât de des îţi fac ochi dulci iubiţii prietenelor tale?”, „Cât de des eşti în centrul atenţiei într-un grup de bărbaţi?”.
Sunt întrebări care la o primă vedere pot părea ieşite din comun. Totuşi, sociologii spun că, profesional vorbind, că în cercetările sociologice se pot regăsi şi astfel de întrebări. Totul ține de tema şi scopul lansării unui astfel de chestionar.
Ele pot fi absolut valide şi justificate în contextul unei cercetări sociologice. Până acum, nu se ştie care este tema chestionarului pe care îl solicita profesorul Bulai, tocmai de aceea nu se poate face o legătură directă între acuzaţiile care i s-au adus, de abuz sexual, şi întrebările din document.
Însă, având în vedere dezvăluirile din ultimele zile în legătură cu profesorul, tot mai muţi se întreabă dacă nu a fost totul orchestrat de acesta.
ANES, despre cazul Bulai: „Hărțuirea de orice natură este inacceptabilă”
Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) condamnă ferm comportamentul inacceptabil al profesorului Alfred Bulai. „Hărțuirea de orice natură este inacceptabilă și contravine principiilor de egalitate și respect pentru demnitatea umană”, a transmis agenția, miercuri, într-un comunicat.
„Hărțuirea de orice natură este inacceptabilă și contravine principiilor de egalitate și respect pentru demnitatea umană. ANES își exprimă solidaritatea cu victimele care au găsit puterea de a-și împărtăși poveștile și experiențele trăite. Astfel de acte de curaj sunt esențiale pentru schimbarea percepției sociale asupra abuzurilor”, precizează agenția într-un comunicat.
Victimele și martorii unor astfel de cazuri sunt rugați să apeleze linia telefonică gratuită, 0800.500.333, dedicată victimelor violenței domestice, discriminării pe criteriul de sex și traficului de persoane, serviciu asigurat 24/7. Vor primi informații cu privire la demersurile pe care victima le poate iniția pentru a ieși din situația de criză, consiliere primară de natură psihologică și juridică, dar și îndrumarea către instituțiile abilitate din proximitate.
Agenția mai precizează că numărul apelurilor la helpline a crescut, în ultimii ani, de cinci ori. În anul 2023 s-au înregistrat 9.490 de apeluri (opt apeluri au fost în domeniul egalității de șanse și nouă apeluri în domeniul violenței sexuale, alt context decât violența domestică), iar în primele șapte luni din 2024, 5.667 de apeluri (nouă apeluri au fost în domeniul egalității de șanse și 14 apeluri în domeniul violenței sexuale, alt context decât violența domestică).
„Cazul prezentat public în ultimele zile scoate în evidență, încă o dată, prevalența violenței împotriva femeilor în toate mediile, inclusiv cel academic, și subliniază relațiile de putere inegale dintre femei și bărbați, care stau la baza acestor abuzuri. Este esențial să înțelegem dificultatea cu care victimele reușesc să se elibereze din ciclul abuzurilor și să creăm un mediu în care se simt încurajate și susținute să raporteze astfel de incidente, fără teamă de repercusiuni. Susținerea victimelor hărțuirii sexuale nu se oprește la încurajarea raportării, ci trebuie oferit sprijin continuu, pe tot parcursul procesului de raportare, dar și ulterior. Recomandăm victimelor hărțuirii sexuale și violenței sub toate formele să apeleze la instituțiile statului pentru consiliere și suport, inclusiv Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din fiecare județ și Poliția Română”, mai transmite agenția.
De asemenea, în toate județele țării, există pentru victimele violenței și ale discriminării pe criteriul de sex: locuințe protejate, centre de primire în regim de urgență, centre de recuperare, centre de consiliere, centre de informare și sensibilizare a populației, centre de intervenție pentru victimele violenței sexuale, create atât de organisme publice, cât și private.
În cadrul acestor servicii sociale, victimele pot beneficia de servicii complementare: terapie prin grupuri de suport psihologic, consiliere individuală psihologică și juridică.