După scandalul legat de un mare număr de ruși și ucraineni care au primit cetățenie română în ultimii ani, Guvernul a modificat, joi, Legea cetățeniei, astfel încât posibilitatea de fraudă să fie eliminată.
"Modernizăm Legea cetățeniei române, pentru că a rămas anacronică! Proiectul prezentat de Ministerul Justiției este așteptat inclusiv în contextul adaptării la unele soluții care derivă din procesul de aderare la programul Visa Waiver și din obiectivele asumate prin PNRR (...)
O intervenție legislativă este mai mult decât necesară pentru a adapta normele legale la realitățile actuale. Va fi o lege care va oferi respect fiecărei persoane care dorește să devină cetățean român.
Alina Gorghiu: "Proiectul va asigura eliminarea posibilelor fraude"
Însă, în egală măsură, va fi o lege care va asigura integritatea procesului de dobândire a cetățeniei române și eliminarea posibilelor fraude.
Proiectul de lege adoptat astăzi în Guvern este rezultatul unui proces amplu de dezbatere publică demarat la începutul lunii februarie.
Este necesar să fie adoptat în procedură de urgență: vom solicita acest lucru Parlamentului și fac un apel la colegii senatori și deputați să ne acorde sprijin în acest sens", a spus Gorghiu.
Ce prevede noul proiect de modificare a Legii cetățeniei
Mai multe modificări vor schimba prevederile actuale din Legea cetățeniei. Este vorba, între altele, despre faptul că:
- se vor implementa măsuri punctuale care asigură transpunerea unor obiective din PNRR și facilitează aderarea la programul Visa Waiver
- se va digitaliza procesul de obținere a cetățeniei române prin dezvoltarea unei aplicații informatice. Cu ajutorul acesteia, cei care vor să devină cetățeni români vor putea urmări online stadiul soluționării dosarelor
- va fi eliberat un card de cetățenie ce va face dovada acesteia, în locul certificatului eliberat pe hârtie
- identitatea titularului cardului de cetățenie va fi confirmată biometric prin imaginea facială și amprentele digitale, similar procedurii urmate în cazul obținerii unui pașaport
- se vor armoniza reglementările naționale cu prevederile unor convenții la care România este parte
- va fi asigurată integritatea procesului de dobândire/redobândire a cetățeniei române și eliminarea posibilelor fraude.
Proiectul a avut în vedere faptul că multe dintre acțiunile în justiție în materie de cetățenie au fost formulate de persoane care au depus cereri și în cazul cărora există suspiciuni de fals în actele atașate la dosar, arată reprezentanții Ministerului Justiției.
Potrivit surselor familiarizate cu această situație, este vorba, tot mai frecvent, de cetățeni ai unor state din spațiul ex-sovietic în componența cărora nu se regăsesc teritorii care să fi aparținut în trecut statului român.
Ministrul Justiției: 47 de mii de cereri depuse, 13 mii verificate suplimentar, peste 3.000 de cereri respinse în 2023
Publicația online Hotnews a relatat recent că 30.000 de persoane redobândesc anual cetățenia română fără test de limbă, în calitate de victime ale pactului Ribbentrop-Molotov. Obținerea cetățeniei române este comercializată, în Rusia și Ucraina, contrra unor sume de câteva mii de euro, procesul fiind facilitat de firme specializate.
Alte 13.000 de cetățenii se acordă în rest, acestea fiind dobândite inclusiv prin examen de limbă.
Sursa citată face trimitere la articolul 11 din forma actuală, nemodificată, a legii și a cărui rațiune inițială a fost să vină cu o reparație, chiar dacă tardivă, la pactul Ribbentrop-Molotov, prin care România a pierdut Basarabia, în iunie 1940.
"Articolul 11 s-a transformat în poarta prin care, anual, 30.000 de pașapoarte românești merg, teoretic, la urmașii celor care și-au pierdut cetățenia română în 1940 (...) Limba rusă poate fi auzită frecvent, în orice zi, în fața sediului din București al Autorității Naționale pentru Cetățenie", menționează Hotnews.
Într-un răspuns trimis publicației menționate, Autoritatea Națională pentru Cetățenie precizează că în 2023 au fost depuse 46.869 cereri de redobândire a cetățeniei române întemeiate pe Articolul 11.
În 13.107 dintre cele analizate, instituția a dispus verificări suplimentare sau completarea dosarului, iar în cazul a 3.431 de dosare a respins cererile.