Antena 3 CNN Life Știinţă Cele mai mortale superbacterii care îi îngrijorează pe oamenii de știință. OMS le consideră de prioritate critică

Cele mai mortale superbacterii care îi îngrijorează pe oamenii de știință. OMS le consideră de prioritate critică

Mia Lungu
4 minute de citit Publicat la 17:34 11 Aug 2024 Modificat la 17:34 11 Aug 2024

Apariția antibioticelor a transformat multe boli care altădată puneau viața în pericol în boli ușoare. Din păcate, bacteriile se reproduc rapid și adaptează cu ușurință noi secvențe genetice, ceea ce le face bine echipate pentru a dezvolta rezistență la medicamentele vitale, în special atunci când antibioticele sunt utilizate în exces sau în mod necorespunzător, potrivit Live Science.

Infecțiile cu bacterii rezistente la antimicrobiene au ucis aproximativ 1,27 milioane de persoane la nivel global în 2019, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Bacteriile pe care OMS le consideră de prioritate critică sau ridicată provoacă o mulțime de boli, în special în țările cu venituri mici și medii, unde resursele de asistență medicală sunt subțiri, și multe sunt capabile să își transfere genele la alte bacterii. Acest lucru înseamnă că pot nu numai să evite antibioticele, ci și să instruiască alți germeni cum să facă acest lucru. 

Acestea sunt cele mai înfricoșătoare 10 superbacterii din lume:

  1. Acinetobacter baumannii rezistente la carbapenem

Bacteriile Acinetobacter se găsesc peste tot, dar ele sunt cu adevărat periculoase pentru oameni doar în mediile de îngrijire a sănătății, unde încep majoritatea acestor infecții. Din acest grup, Acinetobacter baumannii este specia care atacă cel mai des oamenii, provocând infecții la nivelul sângelui, tractului urinar, plămânilor și rănilor, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).

Specia este oportunistă, infectând persoanele care au un sistem imunitar slăbit sau căi de intrare ușoare pentru bacterii, cum ar fi cateterele sau rănile chirurgicale. Tulpinile de Acinetobacter au dezvoltat diferite tipuri de rezistență.

2. Enterobacteriaceae rezistente la cefalosporine de a treia generație și rezistente la carbapenem

De asemenea, pe lista critică a OMS se află două tipuri de bacterii Enterobacteriaceae: cele rezistente la cefalosporine și cele rezistente la carbapeneme. Enterobacteriaceae este un ordin de bacterii care se găsesc în mod obișnuit în intestine; Escherichia coli (E. coli) este una dintre cele mai cunoscute, dar există și altele, cum ar fi Klebsiella pneumoniae, o cauză comună a pneumoniei dobândite în spital.

Ca și infecțiile cu CRAB, infecțiile cu Enterobacteriaceae sunt de obicei asociate cu mediile de îngrijire a sănătății. CDC estimează că bacteriile Enterobacteriaceae au cauzat 13.100 de infecții și 1.100 de decese la pacienții spitalizați în 2017.

3. Mycobacterium tuberculosis rezistent la rifampicină

Tuberculoza (TB) este o infecție a plămânilor cauzată de bacteria Mycobacterium tuberculosis. Potrivit OMS, zece milioane de persoane contractează TB în fiecare an, iar peste un milion mor anual din această cauză. Aceste decese se înregistrează în mare parte în rândul persoanelor sărace din regiunile în care diagnosticul și tratamentul sunt deficitare; tuberculoza activă poate fi vindecată cu șase luni de tratament cu patru medicamente antimicrobiene.

Dar unele tulpini de tuberculoză sunt rezistente la acest regim. Potrivit OMS, tuberculoza rezistentă la rifampicină este deosebit de îngrijorătoare. Până în 2022, aproximativ 410 000 de persoane vor contracta în fiecare an o versiune a tuberculozei care este rezistentă la rifampicină sau la mai multe antibiotice, potrivit OMS. Medicii pot încerca diferite combinații de medicamente pentru aceste cazuri greu de tratat, dar tratamentul este mai complex și adesea mai lung decât regimurile pentru TB nerezistentă la medicamente. Din cauza poverii ridicate a bolilor cauzate de TB rezistentă la rifampicină, OMS clasifică acest microb ca fiind de interes critic, având nevoie urgentă de noi antibiotice pentru a-l combate.

4. Salmonella enterica Typhi rezistentă la fluorochinolone 

Salmonella enterica Typhi este bacteria care provoacă febra tifoidă, o infecție intestinală gravă care provoacă diaree, dureri de stomac, febră și dureri de cap. OMS estimează că 110 000 de persoane mor de febră tifoidă în fiecare an la nivel mondial. Boala se răspândește prin apă netratată, iar copiii sunt cei mai expuși riscului de a muri din cauza acestei infecții. Deși febra tifoidă este rară în lumea dezvoltată, ea reprezintă o preocupare gravă în unele părți ale Africii, în estul Mediteranei și în unele părți din Asia de Sud-Est și Pacificul de Vest, unde condițiile de igienă și accesul la asistență medicală sunt precare.

În ultimul deceniu, medicii au raportat din ce în ce mai multe cazuri de boli care rezistă la tratamentul cu fluorochinolone. În unele regiuni, tifosul poate fi tratat în prezent doar cu un singur antibiotic oral, azitromicina, dar există temeri că superbacteria devine rezistentă și la acest medicament. Potrivit Coaliției împotriva febrei tifoide, cea mai bună strategie este prevenirea: Igiena, sanitația și vaccinarea împotriva febrei tifoide pot împiedica bacteriile să se instaleze.

5. Shigella rezistentă la fluorochinolone 

Shigella este un gen de bacterii care provoacă simptome gastrointestinale, inclusiv diaree sângeroasă. Aceste infecții se vindecă adesea de la sine, dar boala ucide aproximativ 200 000 de persoane pe an, în principal în țările cu venituri mici și condiții sanitare precare, conform unui articol publicat în 2023 în revista Nature Reviews Microbiology. Copiii mici, persoanele imunocompromise și adulții în vârstă prezintă cel mai mare risc de deces din cauza infecțiilor cu Shigella.

Tratarea infecției în aceste grupuri cu risc a fost mult timp posibilă cu antibiotice, dar în prezent se înregistrează un nivel alarmant de rezistență, conform articolului din 2023. De pe scaunul lor din intestin, Shigella are posibilitatea de a amesteca genele cu numeroase alte specii de bacterii și a preluat de la aceste vecine gene care conferă rezistență la antibiotice. Potrivit autorilor lucrării, medicii rămân fără opțiuni în materie de antibiotice, iar noi medicamente și vaccinuri sunt extrem de necesare.

Citește mai multe din Știinţă
» Citește mai multe din Știinţă
TOP articole