Românii au fost mereu supersițioși, în încercarea de a îmbina credința și înțelepciunea populară. Însă asta a condus, adeseori, la nașterea unor superstiții de-a dreptul bizare.
Una dintre cele mai vechi culegeri de superstiţii şi credinţe populare ale românilor, publicată în 1888 de folcloristul George Ioneanu, oferă mărturii despre cele mai bizare astfel de obiceiuri. Iată câteva dintre superstiţiile redate în „Mica Colecţiune – Superstiţiile Poporului Român, adunate de George S. Ioneanu”.
De exemplu, iată ce nu au voie să facă femeile însărcinate: „Femeia însărcinată să nu mănânce două poame, crescute în pom lipite una de alta, căci va face doi copii gemeni”. „Femeile însărcinate să citească în fiecare zi Visul Maicii Domnului, căci vor naşte uşor şi vor trăi pruncii”. „Femeia care ştie că este însărcinată şi nu spune când este întrebată va naşte copilul mut”. Despre copii nou născuţi: „Dacă unei femei până la trei zile nu îi vine ţâţă, acesta este semn că nu-i va trăi pruncul”. „Să nu se vadă o lăuză cu alta 40 de zile, căci le vor muri pruncii”. „Dacă un copil de la naşterea lui plânge continuu o săptămână, este semn că îl bântuie duhurile necurate”. „Copiii care nu sunt botezaţi şi plâng mult, prin acel plâns cer botez”. „Copilul mic să nu se arate în oglindă până nu împlineşte anul, căci se deoache singur”. „Când un copil doarme cu şezutul sus cobeşte a moarte”.
În ceea ce privește înmormântarea, iată superstițiile: „Când o persoană trage să moară, se lasă ferestrele şi uşa deschise, ca să aibă pe unde ieşi sufletul”. „Un mort este păzit ca să nu treacă peste el vreo pisică, altfel se face strigoi şi mor toţi ai casei”. „Dacă unei familii îi moare primul copil, nu se duce după el la mormânt, ca să nu-i mai moară şi alţi copii”. „Un mort se înmormântează cu hainele cele mai bune pe care le-a avut, ca înfăţişându-se înaintea lui Dumnezeu pe lumea cealaltă, să fie curat”, scrie Adevărul.