Cauza morții lui Gabriel Cotabiță. Artistul era internat de două săptămâni în spital
Publicat acum 2 ore si 21 minute
Politicianul a făcut plângere la CEDO în anul 2017. Acesta a acuzat că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil.
Tot atunci, fostul lider PSD a depus o contestație la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României împotriva deciziei definitive, pronunțată în 2016, în care era condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală, fiind respinsă.
Liviu Dragnea a cerut anularea pedepsei, susținând în faţa ÎCCJ că doi dintre cei cinci judecători care pronunţaseră respectiva sentinţă nu au semnat decizia şi s-au pensionat înainte de "clarificarea" motivaţiei acesteia, potrivit unui comunicat CEDO, scrie AFP, citat de Agerpres.
În schimb, CEDO amintește că în locul celor doi judecători, cel care a semenat hotârârea a fost chiar preşedintele Înaltei Curţi, "în conformitate cu codul de procedură penală".
Cererea fostului viceprim-ministru al României a fost respinsă de judecătorii CEDO, considerând că este incompatibilă cu articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil) pe care îl invocase.
”Înalta Curte din România nu s-a pronunţat în fapt asupra justeţei 'acuzaţiei în materie penală', ci doar a reţinut că motivul invocat de dl Dragnea pentru a contesta aplicarea condamnării sale nu a fost "de natură să împiedice executarea sentinţei definitive", au motivat judecătorii europeni.
Liviu Dragnea, în vârstă de 59 de ani, a fost condamnat în anul 2019, într-un alt dosar, la trei ani şi jumătate de închisoare pentru corupţie, fiind eliberat în luna iulie a acestui an.
Totodată, acesta este vizat de alte două anchete, fiind inculpat pentru corupţie după cumpărarea unei invitaţii la ceremonia de învestire a preşedintelui american Donald Trump, în ianuarie 2017, procurorii evocând "foloase necuvenite" estimate la 380.000 de dolari. În celălalt caz, el este suspectat de deturnare de fonduri europene.