Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) transferă responsabilitatea cazului Cathedral Plaza pe umerii justiţiei şi ai autorităţilor române, se arată într-un comunicat al Arhiepiscopiei Romano - Catolice Bucureşti (ARCB), care menţionează că autorităţile sunt încurajate să deruleze cu eficienţă procedurile administrative de punere în executare a hotărârilor irevocabile, emise de instanţele române.
"Prin decizia nr. 3524/10 din 6.12.2018 a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), autorităţile române sunt încurajate să deruleze cu eficienţă procedurile administrative de punere în executare a hotărârilor irevocabile, emise de instanţele române, apreciind că în acest moment nu se impune intervenţia Curţii împotriva statului român, dat fiind caracterul complex al cauzei", relevă sursa citată.
Conform acesteia, deşi Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti a cerut CEDO să sancţioneze statul român pentru ineficienţa procedurilor derulate şi termenul nerezonabil în care acestea se desfăşoară în privinţa desfiinţării clădirii ilegale Cathedral Plaza, Curtea Europeană a respins joi cererea ARCB, apreciind, în esenţă, că încă mai sunt proceduri în derulare, la nivel intern.
"Curtea consideră că este important să se acorde statului posibilitatea de a-şi continua eforturile pentru a pune capăt situaţiei generate de construcţia clădirii", după cum se precizează în motivarea deciziei nr. 3524/10, publicată în cursul acestei dimineţi. În acest sens, revine o importantă responsabilitate instanţelor naţionale şi autorităţilor publice, pentru ca drepturile câştigate de ARCB să capete o eficienţă deplină, se arată în comunicat.
Curtea nu pune în discuţie caracterul deciziilor favorabile ARCB, ci, constatând caracterul complex al procedurilor de executare, apreciază că până în prezent nu există o violare a drepturilor invocate de ARCB. Din conţinutul motivării, rezultă că în realitate suntem în prezenţa unei decizii de etapă, esenţial diferită de soluţia primită de Millenium Building Development (MBD) la propria plângere, care a fost respinsă definitiv. Pe cale de consecinţă, Arhiepiscopiei i se păstrează drepturile de a formula o nouă plângere la CEDO, dacă statul nu va îndeplini corespunzător deciziile instanţelor naţionale într-un termen rezonabil, precizează ARCB.
Conform sursei citate, autorizaţia de construire a Cathedral Plaza este anulată irevocabil prin decizia nr. 1989/2010 a Curţii de Apel Suceava; Guvernul României este obligat să răspundă la solicitarea de expropriere a imobilului pentru cauză de utilitate publică prin decizia irevocabilă nr. 3237/2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Primarul General al Capitalei este obligat să emită decizia de desfiinţare a clădirii şi să refacă parcul public de lângă Catedrală prin sentinţa nr. 2520/2012 a Tribunalului Dâmboviţa, devenită irevocabilă prin decizia nr. 456/2013 a Curţii de Apel Ploieşti, a menţionat ARCB.
"Este interzisă racordarea clădirii ilegale la reţeaua naţională de electricitate prin sentinţa nr. 2833/2012 a Tribunalului Bucureşti, devenită irevocabilă prin nerecurare; este interzisă racordarea clădirii ilegale la reţeaua naţională de gaze naturale prin decizia irevocabilă nr. 3024/2014 a Tribunalului Bucureşti; clădirea este radiată din cartea funciară, după ce MBD reuşise o intabulare ilegală în iunie 2011, prin decizia irevocabilă nr. 1295/2015 a Curţii de Apel Bucureşti; prin decizia 10787/2008 din 10 aprilie 2012, CEDO a respins definitiv plângerea MBD împotriva României", se mai arată în comunicat.