Resturi de mâncare de acum 2.300 de ani găsite într-o amforă din Sicilia. Ce mâncau oamenii care trăiau pe insulă
Publicat acum 2 ore si 7 minute
Pisicile fac „biscuiți” dintotdeauna. Arheologii din Ierusalim au descoperit cea mai veche dovadă cunoscută a unui gest de „frământare” făcut de o pisică: o bucată de ulcior vechi de 1.200 de ani, care poartă urma lăbuței unei feline.
Pisica a lăsat această urmă atunci când un olar a pus ulciorul proaspăt modelat la uscat la soare înainte de a-l introduce în cuptor. Suprafața ulciorului era încă umedă și maleabilă, perfectă pentru a păstra amprenta pisicii.
„Credem că pisica frământa cu lăbuțele, nu doar se odihnea pe ulcior, deoarece ghearele sale erau extinse și au lăsat urme adânci în argilă,” a declarat Shimon Gibson, arheolog.
Forma micii amprente, care include o parte din laba din față a pisicii, sugerează că felina s-a întins pe marginea ulciorului, poate pentru a se încălzi la soare. Amprenta are dimensiuni de 3 x 3 cm.
„Ne putem imagina doar că torcea în timp ce se bucura de soarele din Ierusalim,” au spus arheologii, pentru Live Science.
Ulciorul cu urma de frământare ar fi fost folosit pentru a transporta lichide precum apă, vin sau ulei de măsline în gospodării. Fragmentul a fost recuperat dintr-o veche zonă rezidențială situată lângă vârful Muntelui Sion (colina de sud-vest, spre deosebire de Cetatea lui David din colina de sud-est, numită și ea „Sion” în perioada epocii fierului și a persanilor). Aici, arheologii au identificat alte fragmente de ceramică din perioada Abbasidă (750 - 1258 d.Hr.), ceea ce le-a permis să dateze fragmentul la aproximativ secolul IX.
Asta înseamnă că pisica a trăit în timpul Califatului Abbasid, dinastia care i-a înlocuit pe precedenții omeiazi pentru a conduce mari părți ale Imperiului Islamic. În această perioadă, Ierusalimul era sub stăpânire islamică, dar locuitorii săi includeau și evrei și creștini – și, desigur, pisici.
De ce fac pisicile „biscuiți”?
Pisicile frământă din diverse motive. Când sunt pui, își mișcă ritmic lăbuțele pe corpul mamei pentru a stimula fluxul de lapte.
Pisicile adulte continuă acest obicei, în special atunci când se află lângă cineva care le face să se simtă în siguranță, asociind acest gest cu confortul din perioada alăptării.
Se crede, de asemenea, că frământatul le ajută să-și lase mirosul.