O figurină care arată ca un extraterestru, veche de 7.000 de ani, a fost găsită în Kuweit: „O surpriză totală pentru arheologi”
Publicat acum 3 ore si 50 minute
Mulți dintre noi avem alimente expirate sau uitate în frigider, însă nimic nu se compară cu mostrele de brânză veche de aproape 3.600 de ani, descoperite pe trupurile mumificate din nord-vestul Chinei.
Rămășițele umane au fost extrase din sutele de sicrie găsite în cimitirul Xiaohe, situat în Bazinul Tarim din China, în anii '90. O substanță albă, identificată anterior ca brânză, a fost găsită pe capul și gâtul mai multor corpuri mumificate, scrie sciencealert.com.
Recent, prin aplicarea unor tehnici moderne, cercetătorii de la Academia Chineză de Științe au reușit să confirme prezența ADN-ului de vacă și capră în această substanță din Epoca de Bronz și să o identifice ca brânză din kefir, un produs fermentat realizat cu granule de kefir și o combinație de bacterii și drojdii.
„Aceasta reprezintă cea mai veche mostră de brânză cunoscută în lume,” afirmă paleontologul Qiaomei Fu de la Academia Chineză de Științe. „Alimentele, precum brânza, sunt extrem de dificil de conservat de-a lungul mileniilor, făcând această descoperire o oportunitate rară și valoroasă.”
Analize suplimentare au arătat că brânza kefir conținea cantități semnificative de bacterii Lactobacillus kefiranofaciens, ceea ce sugerează că aceste microorganisme au fost esențiale în procesul de fermentare a kefirului. Aceste bacterii sunt încă utilizate în zilele noastre.
Cercetătorii au reușit să coreleze acest tip antic de L. kefiranofaciens cu o tulpină înrudită originară din Tibet, ceea ce sugerează că bacteriile au venit din acea zonă, nu din Rusia, așa cum s-a crezut anterior.
Se consideră că aceste granule de kefir probiotice au fost utilizate pentru a prelungi durata de valabilitate a brânzei și pentru a ajuta la combaterea intoleranței la lactoză, o problemă frecventă în lumea antică. Această metodă ar fi facilitat digestia laptelui provenit de la animalele domestice.
De asemenea, echipa de cercetare subliniază că L. kefiranofaciens studiată are o probabilitate mai mare de a provoca răspunsuri ale sistemului imunitar în intestinul uman. Cu alte cuvinte, această specie de bacterie s-a adaptat mai bine la gazdele umane de-a lungul timpului, îmbunătățindu-și și abilitățile de fermentare a laptelui.
„Acesta este un studiu unic, care ne oferă ocazia de a observa evoluția unei bacterii pe parcursul ultimilor 3.000 de ani,” afirmă Fu.
„Analizarea detaliată a brânzei antice ne va ajuta să înțelegem mai bine dieta și cultura strămoșilor noștri,” spune el.
Studiul a fost publicat în revista Cell.