În România s-a semnalat un lucru ciudat în drumul ei spre niște anoste alegeri postcomuniste. O bruscă apariție a unui ‚virus’ populist de dreapta, provocată de o presupusă mega-mobilizare pe TikTok. În fundal, cu neverosimila dezmințire aferentă, puteți distinge o umbră care seamănă mult cu cea a președintelui rus Vladimir Putin, potrivit unui articol de opinie postat de Newsweek.
Probabil, miza celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale de duminica viitoare este cea mai mare din ultimii 35 de ani, după înlăturarea dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu în urma uneia dintre cele mai violente revoluții care au izbucnit în Europa de Est și care au anulat Pactul de la Varșovia – un cutremur pe care Putin l-a calificat drept o tragedie.
În cazul în care candidatul ultranaționalist Călin Georgescu va câștiga, asta ar putea duce la reînscrierea României pe orbita Rusiei. Ar fi o grea lovitură pentru Uniunea Europeană și pentru NATO – două organizații față de care el se arată sceptic, ca de altfel și susținătorii săi. Având în vedere că România este un membru important al NATO în privința ajutorului acordat Ucrainei vecine pentru apărarea în fața agresiunii ruse, pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski vestea ar fi îngrozitoare.
Georgescu a spus că amplasarea scutului antirachetă al NATO în România este o „rușine a diplomației”, că alianța nu și-ar apăra membrii dacă aceștia ar fi atacați de Rusia, că Putin este „un patriot”, iar opțiunea cea mai bună a României ar fi aceea de a urma „înțelepciunea rusă”. El spune că a văzut niște extratereștri și de asemenea i-a calificat pe liderii pronaziști ai României din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial drept eroi naționali, într-o Europă de Est care nu se confruntă cu aceleași probleme pe care Europa Occidentală le are cu amploarea migrației musulmane și cu o dreaptă neclară, care nu pare să fi renunțat la antisemitism.
Georgescu a apărut din senin pe 24 noiembrie, plasându-se pe primul loc cu un procent de 22% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale. Potrivit mai multor analiști, el a beneficiat de apariția bruscă, cu câteva zile înaintea alegerilor, a circa 5000 de conturi pe TikTok, cu mesaje pare-se coordonate, care au generat aproximativ 50 de milioane de păreri. Evident, suspiciunile s-au îndreptat asupra Rusiei, iar problema face obiectul unor investigații.
„Este pentru prima oară când în România apare o campanie de o asemenea ambiție, nu doar ca buget, ci și ca organizare”, a declarat Cristi Birta, expert în piața digitală, care a estimat un cost de 2 milioane de euro (cca. $2,1 milioane). Birta afirmă că, deși este probabil ca Rusia să fie acuzată și există „probe categorice de acest fel și în privința altor țări”, e prea devreme pentru exprimarea unei păreri.
Adversara lui Georgescu în cel de-al doilea tur, Elena Lasconi, primăriță de dreapta într-un mic orășel, nu se arată deloc circumspectă. „Dacă rămânem uniți, niciun robot rusesc de pe TikTok nu ne poate învinge”, a declarat ea după alegerile parlamentare de duminică – al doilea scrutin din cele trei planificate. „Nu vom uita tancurile rusești care ne-au ocupat țara”.
„La actualele alegeri, nu mai este vorba despre niște partide, ci despre democrația românească și despre rămânerea în NATO și în Uniunea Europeană”, a spus Lasconi. „Voi apăra independența țării noastre față de Rusia. Rusia nu a făcut nimic bun pentru România de-a lungul istoriei”.
Ea are dreptate. Rusia a presat multă vreme România, așa cum a făcut cu toții vecinii săi, dintre care mulți erau ocupați de decenii, fie în calitate de republici atașate Uniunii Sovietice (precum Ucraina), fie ca niște dominioane pe care sovieticii le controlau prin partide comuniste-marionetă locale (ca în cazul României). Printr-un tenebros acord convenit cu Germania nazistă în anul 1939, cunoscut sub numele de Pactul Molotov–Ribbentrop, Uniunea Sovietică a furat practic nord-estul țării, dându-i Ucrainei niște teritorii, și cu restul formând falsa republică „Moldova”.
După război, ea a impus comunismul în restul României – așa cum a făcut în Polonia, Ungaria și în alte locuri. Era un sistem contra-naturii, care nu recompensa munca la nivelul excelenței reale (ci recompensa excelența în materie de slugărnicie). Rezultatul a fost răspândirea sărăciei, a suferinței și a opresiunii peste tot unde ajunsese Rusia, iar întreaga structură, inclusiv Rusia însăși, s-a prăbușit cu circa 35 de ani în urmă, prin eliberarea Europei de Est și prin dezmembrarea Uniunii Sovietice.
La vremea aceea am trăit câțiva ani în România și pot să vă asigur că oamenii își dădeau perfect seama de pagubele pe care Rusia i le provocase țării și regiunii, ea afectând totodată și spiritul oamenilor, din Siberia până în Slovacia, și provocând moartea a milioane de oameni. Așadar, pentru mine a fost interesant, atunci când am vizitat țara cu câteva săptămâni în urmă, să constat că o oarecare confuzie și-a făcut totuși loc.
Pe deoparte, exista o nostalgie față de comunism la cei pe care capitalismul îi lăsase în urmă: nu te-ai îmbogățit, dar nici alții nu au făcut-o, așa că oamenilor le lipsea ceea ce noi înțelegem prin invidie umană. Pe de altă parte, exista și cunoscutul cocktail otrăvitor de nemulțumiri familiare și americanilor dinspre președintele ales, Donald Trump: Abjecta elită liberală a ieșit să distrugă țara cu ideile sale potrivit cărora umanitatea este globală.
Un al doilea element se leagă de ultranaționalism – gândiți-vă la „America First” (În primul rând America) - și reprezintă o schimbare ironică a istoriei, faptul că ideea a fost îmbrățișată de Putin, care nu este prieten cu nicio țară. În această privință, există două explicații.
Prima – o mutație a genei comuniste a lui Putin, care inițial a fost universalistă, și care acum este pur ultranaționalism; s-ar putea prea bine ca mișcarea sa politică să se numească și ea „Să redăm măreția Rusiei” (aluzie la „Make America Great Again” – MAGA – sloganul electoral al lui Donald Trump, n. red.), ea conținând întreaga supremație a albilor și creștină, atacurile la comunitatea gay și și la cea a liberalilor, împărtășite și de „suratele” furioase din Europa și din Statele Unite.
A doua este ceva mai absconsă. Putin dorește ca Rusia să fie mai grandioasă decât Europa, așa că el trebuie să o rupă în țări mici și mijlocii. Asta se poate realiza cel mai bine alimentând sentimentele împotriva Uniunii Europene oriunde poate. Astfel, în Germania Alternativa pentru Germania (AfD) s-a agățat de o narațiune aliniată Kremlinului. Mulți cred că Putin și-a trimis armatele sale informatice în ajutorul Brexitului și al Marinei Le Pen în Franța.
Și, desigur, amestecul rușilor în alegerile din SUA, din 2016, au amenințat retorica vrajbei pentru a-l întări pe Trump. Trump poate să nege asta cât vrea, el le poate însă pretinde chinezilor să-i plătească taxele pe care le cere și poate pretinde că Mexicul va finanța zidul de la frontieră.
În general, se presupune că tot manevrele lui Putin au făcut ca referendumul din Moldova, din luna octombrie, pe tema aderării țării la UE, să treacă cu greu, obținând un procent de 50,4%. Președinta țării, Maia Sandu, a acuzat niște bande de infractori, afirmând că ele au încercat să submineze procesul democratic printr-o campanie de dezinformare și prin cumpărarea unor voturi și, potrivit unor investigații, 150000 de oameni au fost mituiți ca să voteze împotriva aderării la UE cu presupus sprijin financiar din partea rușilor.
Ei bine, Trump nu este un prieten al UE, trumpiștii vor fi tentați să-l sprijine pe Georgescu, iar vorbele lui voiajează pe cale undelor. În plus, au mai existat și niște informații îngrijorătoare legate de niște întrevederi ale unor afiliați ai lui Trump cu candidatul. Americani, fiți atenți! Lacheii lui Putin nu vă sunt prieteni.
Sper ca românii să știe mai bine asta. Alegerile parlamentare de pe 1 decembrie au sugerat că știu, în parte. Partidele naționaliste care îi țin hangul lui Georgescu au câștigat aproximativ o treime din voturi or, asta înseamnă că, la fel ca în Franța, partidele de centru-stânga și de centru-dreapta trebuie să lase deoparte gâlceava și să se unească pentru „a ucide dragonul”.
Tranziția democratică a României a fost turbulentă, marcată de scandaluri de corupție și de o luptă pieptișă de aliniere la normele occidentale, Aderarea sa la NATO, ]n 2004, și intrarea ei în UE, în 2007, au fost considerate drept pietre de hotar, dar au dat naștere și unor speranțe legate de reforme, niște reforme pe care guvernele succesive s-au căznit să le aplice. Mai mult, PIB-ul pe cap de locuitor se apropie acum de $20,000 anual, și se dublează dacă se ia în considerație și nivelul de trai. De fapt, i-a surprins pe niște vecini precum Grecia, care nu a suferit niciodată de pe urma comunismului. Bucureștiul este un loc minunat de vizitat, zonele rurale sunt spectaculoase și, în mod clar, direcția este în sus.
Duminica viitoare, problema din calea acestei traiectorii nu reprezintă un incident izolat, ci se înscrie într-un curent global. Vecinătatea României cu Ucraina și rolul ei în respingerea agresiunii ruse o fac o țintă cu atât mai atrăgătoare. Puteți să credeți că este vorba de un loc îndepărtat, dar nu vă lăsați păcăliți. Vechea Teorie a Dominoului, a lui George Kennan, se aplică în acest caz, iar dacă România s-ar prăbuși, atunci s-ar putea ca următorul să fie chiar dominoul vostru.