Luna trecută a depășit precedenta cea mai călduroasă lună ianuarie, care a avut loc în 2020, din registrele C3S care datează din 1950.
Luna cu record de căldură a venit după ce anul 2023 s-a clasat ca fiind cel mai cald an al planetei în înregistrările globale care merg până în 1850, în condițiile în care schimbările climatice cauzate de om și fenomenul meteorologic El Nino, care încălzește apele de suprafață din estul Oceanului Pacific, au dus la creșterea temperaturilor.
Începând din iunie, fiecare lună a fost cea mai caldă înregistrată vreodată în lume, comparativ cu luna corespunzătoare din anii precedenți.
"Nu numai că este cea mai caldă lună ianuarie înregistrată vreodată, dar tocmai am experimentat o perioadă de 12 luni cu peste 1,5 C peste perioada de referință preindustrială", a declarat directorul adjunct al C3S, Samantha Burgess.
"Reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră este singura modalitate de a opri creșterea temperaturilor globale", a mai spus ea.
Oamenii de știință americani au declarat că anul 2024 are o șansă din trei de a fi chiar mai cald decât anul trecut și o șansă de 99% de a se clasa în primii cinci ani cei mai călduroși.
Fenomenul El Nino a început să slăbească luna trecută, iar oamenii de știință au indicat că ar putea trece la omologul La Nina, mai rece, în cursul acestui an.
Cu toate acestea, temperaturile medii globale de la suprafața mării au fost luna trecută cele mai ridicate pentru orice ianuarie înregistrat vreodată.
Țările au convenit, în cadrul Acordului de la Paris din 2015, să încerce să împiedice încălzirea globală să depășească 1,5 grade Celsius, pentru a evita ca aceasta să declanșeze consecințe mai grave și ireversibile.
Deși a depășit 1,5 C într-o perioadă de 12 luni, lumea nu a depășit încă ținta Acordului de la Paris, care se referă la o temperatură medie globală pe parcursul a zeci de ani.
Unii oameni de știință au declarat că obiectivul nu mai poate fi atins în mod realist, dar au îndemnat guvernele să acționeze mai rapid pentru a reduce emisiile de CO2 pentru a limita pe cât posibil depășirea țintei - și căldura mortală, seceta și creșterea nivelului mărilor pe care aceasta le-ar provoca oamenilor și ecosistemelor, potrivit Mediafax.