Ce tratamente noi a primit IPS Pimen, pe durata celor 30 de zile de spitalizare

Pimen a fost adus din Suceava la Bucureşti cu un elicoper MI 8 pe 20 aprilie, alături de un alt pacient aflat în stare gravă, şi a fost intubat în seara zilei de 1 mai, după ce starea sa s-a agravat şi a suferit complicaţii pulmonare.

IPS Pimen a beneficiat, pe durata celor 30 de zile de spitalizare, de diferite scheme de tratament din partea medicilor, în care a fost şi Remdesivirul, un tratament care a dat rezultate foarte bune în cazul mai multor pacienţi din SUA, potrivit mediafax.

De asemenea, prelatul a primit şi mai multe doze de plasmă prelevată de la pacienţi vindecaţi de COVID-19.

În cazul lui Pimen, dar şi al altor 20 de pacienţi aflaţi în stare gravă, medicii au folosit şi un tratament experimental, recent aprobat în SUA: filtrarea sângelui împotriva furtunii de citokine, o metodă de purificare extracorporeală a sângelui menită să reducă răspunsul inflamator al organismului.

Pimen a murit cu lumânare aprinsă şi a cerut discreţie

IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, infectat cu coronavirus, a încetat din viaţă marţi seara, în jurul orei 21.50, după ce a intrat în stop cardiorespirator.

Medicii de la Institutul Matei Balş din Capitală, acolo unde Pimen era internat, au încercat câteva zeci de minute să-l resusciteze pe arhiepiscop, însă fără succes.

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a avut lumânare aprinsă tot timpul.

Pe toata durata spitalizării la Institutul Matei Balş, IPS Pimen a cerut medicilor discreţie în privinţa stării sale de sănătate.

IPS Pimen va fi înmormântat la mănăstirea Sihăstria Putnei din Suceava

"Conform legislației în vigoare pentru cazurile persoanelor decedate diagnosticate cu COVID-19, după punerea în sicriul sigilat, acesta va fi preluat de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, care, împreună cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei, va decide data și detaliile înmormântării", spune purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.

Mormântul se află la mănăstirea Sihăstria Putnei din județul Suceava. 

A murit IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor

IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a încetat din viaţă marţi seara, la 90 de ani, în timp ce se afla pe secţia de ATI a Institutului Matei Balş din Capitală.

Pimen a fost intubat în seara zilei de 1 mai, după ce starea sa s-a înrăutăţit şi a suferit complicaţii pulmonare. 

Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, internat la Institutul Matei Balş după ce s-a infectat cu coronavirus, a primit trei doze de plasmă convalescentă, un tratament nou, care se administrează în România de săptămâna trecută.

El a fost adus la Bucureşti cu un elicoper MI 8 pe 20 aprilie, alături de un alt pacient aflat în stare gravă.

Cine va prelua Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, după decesul lui IPS Pimen

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Român, Vasile Bănescu, anunţă că, după decesul lui Pimen, cel care va administra temporar eparhia este IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Damaschin Dorneanul.

Cine a fost IPS Pimen

Arhiepiscopul Pimen, pe numele de botez Vasile Zainea, s-a născut pe 25 august 1929, în satul Herăști, comuna Grebănu, în județul Buzău. 

A terminat Teologia la Bucureşti, iar la 20 de ani este uns la Mânăstirea Neamţ, sub numele de Pimen.

În ianuarie 1991, este ales arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților şi militează pentru redeschiderea mânăstirilor Voroneţ şi Humorului, închise pe perioada comunistă. 

Ce spunea Pimen înainte de a muri: Pentru asta am devenit preot, să învăț a muri în fiecare zi. Ne pregătim zilnic de marea întâlnire cu El

Implicarea sa a fost recunoscută de preşedintele Emil Constantinescu care l-a decorat cu Ordinul Național "Pentru Merit" în grad de Mare Cruce.

Înalt Preasfinţitul Pimen a scris, un an mai târziu, o pagină importantă în istoria poporului român. La invitaţia sa, Regele Mihai I s-a întors în România după 45 de ani de exil impus de regimul comunist.

La împlinirea vârstei de 90 de ani, avea o singură dorinţă: să fie înmormânt în Bucuvina, pentru că acolo şi-a trăit cei mai frumoşi ani.

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a colaborat cu Securitatea