Ce poți vizita în Delta Dunării, dacă nu mergi la pescuit

Cei care vor să meargă în Deltă și nu pescuiesc au întotdeauna locuri de vizitat. Secretul Deltei  Dunării este alegerea unei ambarcațiuni cât mai lente, care să lase timp suficient pentru a admira peisajele, plantele și păsările. Iar cele mai frumoase zone sunt între canalele înguste pe care le cunosc doar oamenii locului.

Tocmai de aceea este nevoie de un ghid local și un barcagiu priceput, pentru excursiile pe apă, nefiind indicată plecarea fără un însoțitor din zonă, pentru că unele canale se pot înfunda și turiștii neînsoțiți se pot rătăci foarte ușor, în zone unde nu e nici semnal la telefon. În schimb, ambarcațiunile închiriate cu barcagii și ghizi pot oferi excursii în siguranță, în locuri care merită să fie descoperite.

Satul Letea este unul dintre cele mai frumoase din întreaga Deltă a Dunării. La Letea se ajunge doar pe apă. Cei care ajung la Letea au parte în primul rând de o experiență culturală specială. Obiceiurile, preparatele culinare pe bază de pește, muzica și dansurile localnicilor mereu bucuroși de oaspeți au atras vizitatorii și au făcut posibilă descoperirea acestui loc unde tumultul cotidian al marilor orașe poate fi uitat.

Pădurea Letea, de la marginea localității, poate fi vizitată, iar caii sălbatici pot fi admirați, cu puțin noroc. În anul 1938, Pădurea Letea a fost declarată Rezervaţie naturală. În perioada anilor ‘50 au mai fost declarate arii naturale protejate alte 40.000 de hectare de teren din Deltă. În 1978, zona Roşca – Buhaiova – Hrecisca a fost declarată Rezervaţie a biosferei. Fiecare vizitator trebuie să plătească taxa de intrare în Rezervaţie şi să respecte regulile.

Accesul în Pădurea Letea a fost organizat pe trei trasee de vizitare, amplasate în zona tampon şi parţial în zona strict protejată. Temerarii care aleg o plimbare în căruță în pădure pot trăi o experiență excepțională. Oamenii din aceste locuri, care convieţuiesc în armonie cu natura, de sute de ani, cu tradiţiile lor, dau o culoare aparte Rezervaţiei Biosferei. Casele au un specific arhitectural aparte, fiind vopsite în culorile tradiționale pentru tărâmul dintre ape, albastru și alb, vegheate de bisericile creștin-ortodoxe de rit vechi.

Excursii pe canale

Drumul parcurs între Letea și Sfântu Gheorghe este cel mai frumos din întreaga rezervație a biosferei, de altfel, Brațul Sfântu Gheorghe fiind spectaculos, în întregime. Din ultima localitate înainte de vărsarea Dunării în mare se poate ieși cu barca de pe braț în zona maritimă, dar se recomandă astfel de excursii doar cu ambarcațiuni care au dotările necesare pentru ieșirea pe mare și cu personal specializat.

Și la Sfântu Gheorghe, o parte importantă a turismului local este reprezentată de comunitatea de aici și de gastronomia tradițională - „piesa de rezistență” fiind celebrul storceag (sau storceac), preparat inițial din patru feluri de sturion, care acum se face din alte specii de pește sau chiar din sturion, dar de acvacultură. Localitatea este luată cu asalt în timpul festivalului internațional de film Anonimul, în fiecare vară, dar este ideală pentru vacanțe pe toată durata sezonului, din aprilie până la sfârșitul lunii octombrie.

Legendele piraților din Porto Franco

Pe mare se iese și de la Sulina, la capătul celuilalt braț al Dunării. Celebrul oraș Porto Franco ascunde o mulțime de legende care așteaptă să fie descoperite, fiecare casă având aici o poveste. Se poate ajunge și la plaja cu cel mai fin nisip din România, la circa 4-5 kilometru distanță de localitate, dar cei care vor să meargă pe malul mării trebuie să știe că și această zonă face parte din rezervația biosferei, având reguli speciale.

Cimitirul de la Sulina este obiectiv turistic, ceea ce pooate părea straniu pentru unii vizitatori, însă este locul în care pot fi descoperite cele mai multe povești ale acestui oraș cu istorie internațională. Primăvara se organizează „Parastasul Piraților”, de câțiva ani – un eveniment prin care inițiatorii au dorit să spună întregii lumi povestea celebrităților înmormântate în cimitirul de la Sulina, oferindu-le și un parastas autentic celor nepomeniți, dar și un prilej de distracție pe plajă vizitatorilor.

O altă zonă celebră în care se poate face și plajă la malul mării este Gura Portiței, unde se ajunge pe apă, de la Jurilovca. Excursia în sine, pe Lacul Razelm, este de neratat, iar doritorii pot închiria ambarcațiuni de la Jurilovca. Localitatea are și cel mai modern port turistic din Delta Dunării, inaugurat anul trecut.

Cetăți, tradiții și trasee montane

Tot din Jurilovca se pot face excursii în zona plină de istorie și tradiții, pe uscat. De exemplu, în satul Vișina, la circa 5 kilometri distanță, unde se poate vizita o gospodărie tradițională dobrogeană reconstituită de o pasionată a culturii populare. Satul face parte tot din comuna Jurilovca. De aici se poate ajunge foarte ușor la cetățile Argamum și Enisala, care au fost construite la malul mării, însă apele s-au retras, în timp, iar acum se poate vedea doar Lacul Razelm, la Capul Doloșman, la Argamum, în timp ce Enisala a rămas suspendată cumva deasupra câmpiilor lăsate în urmă de ape. Satele Enisala și Sarichioi sunt, de asemenea, locuri bune de popas, încărcate de tradiții, care merită să fie vizitate.

Tot în zona continentală se pot face excursii în Munții Măcinului – o altă rezervație naturală unică unde există trasee gestionate de rangerii care pot ghida grupurile de turiști pe potecile celor mai vechi munţi ai României – Munții Hercinici, care și-au pierdut dinn altitudine, dar și-au păstrat structura, flora și fauna specifice zonelor montane. Rangerii pot fi găsiți la Centrul de Vizitare al Parcului Naţional Munţii Măcinului, înființat de Administrația Parcului.

Există 17 trasee marcate în Munții Măcinului, unul fiind pentru cicloturism, unul ecvestru şi restul trasee tematice, printre care se numără cele de la Niculiţel, Valea Jijilei sau Greci, cel din urmă fiind denumit „Poveştile Măcinului”. Traseul de cicloturism este împărțit în zece porțiuni, fiind foarte lung și diversificat.