Ana Iorga a explicat marți, la emisiunea „Pe cuvânt”, de la Antena 3 CNN, ce înseamnă „random” și de ce este folosit tot mai des în ziua de azi.
„Nu şi-a bătut capul, a ales random”. A apărut în română acest anglicism, care înseamnă la întâmplare, aleatoriu. Cuvântul apare mai des cu sensul său tehnic, privitor la programe informatice și la aplicarea unor selecții aleatorii, dar în româna relaxată, de zi cu zi, a tinerilor mai ales, a început să apară şi ca adjectiv și ca adverb, cu sensul „la întâmplare". El nu e încă în dicţionare.
„Random” apare ca adjectiv invariabil: o discuţie random, un traseu random. O discuţie intâmplătoare, un traseu ales la întâmplare.
Poate apărea şi ca adverb:
- A ales random participanţii.
- Foloseşte random mai multe culori.
Rodica Zafiu remarca într-un articol de anul trecut că „random” a ajuns să intre chiar şi în construcţii comparative şi de gradaţie. Exemplele pe care le dă ea sunt foarte interesante și sunt exemple atestate: „cel mai random și necunoscut loc din lume”, „alimentele le-am introdus mega random, deși avem alergii”.
Dacă random nu e înregistrat încă în dicţionare, „a randomiza”, „randomizare” și participiul „randomizat” sunt în DEX sau în alte dicţionare.
a randomiza = verb tranz., a distribui întâmplător variantele din câmpul de experiență (pentru eliminarea erorilor experimentale).
Randomizat = care a fost distribuit întâmplător
De ce e preferat random în limbajul relaxat? Rodica Zafiu are o ipoteză interesantă: e posibil ca locuțiunea „la întâmplare” să fie evitată din cauza unei uşoare conotaţii negative: aleatoriul se asociază cu nepăsarea, superficialitatea, cu lipsa de grijă, de ordine și disciplină. La întâmplare poate fi „în voia sorții, într-o doară, la nimereală”. E evidentă nota negativă pe care random pare să o îndulcească. Random pare să evoce mai curând alegerea neutră, obiectivă, pentru care nu am aplicat criterii speciale. Nu pare contaminat încă de ideea nepăsării.