Burse de 1.000 de lei și șanse de angajare imediată pentru elevii dintr-un județ din România care aleg învățământul dual
Publicat acum 18 ore si 38 minute
România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018. Scorul obținut este în scădere față de ultimele două testări la care România a participat (2012 și 2015) la toate cele trei domenii testate. Raportul arată de asemenea, procentul îngrijorător al elevilor care fac performanță în România.
Citește Și PISA 2018. Procent îngrijorător pentru România, după rezultatele testelor. Câți elevi reușesc să facă performanță în țara noastră
Pe larg, PISA, prgramul pentru Evaluarea Internațională a Studenților este un studiu la nivel mondial realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică din țările membre și non-membre destinate . Aceste teste ne arată cât de pregătiți sunt elevii de 15 ani la capitolul matematică, științe și citire.
Vârsta de 15 ani este aleasă deoarece, în majoritatea ţărilor OECD, elevii se află spre finalul învăţământului obligatoriu şi, astfel, pot fi măsurate majoritatea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor dobândite necesare pentru societatea modernă, potrivit OECD.
Cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile dobândite până la această vârstă reflectă abilitatea elevilor de a continua să înveţe de-a lungul întregii vieţi prin aplicarea a ceea ce au învăţat în şcoală în afara acesteia, evaluându-şi propriile alegeri şi luând decizii personale în legătură cu opţiunile lor, potrivit site-ului .
PISA combină evaluarea unor arii cognitive specifice domeniului, precum Citirea / Lectura, Matematica şi Știinţele.
PISA nu investighează modul de performare a unui anumit curriculum şcolar, ci ceea ce ştiu şi pot face elevii în mod real, practic, la finalul învăţământului obligatoriu, precum şi abilitatea lor de a reflecta activ asupra propriului proces de cunoaştere şi asupra propriilor experienţe de învăţare.
În cadrul PISA sunt investigate deprinderile de bază dintre marii domenii: citire/lectură, matematică și științe, așa numitele alfabetizări la citire/lectură, la matematică și la științe.
La citire/lectură capacităţile de a construi interpretări corecte şi semnificative ale unei game variate de materiale scrise şi de a reflecta asupra conţinutului şi a caracteristicilor textului sunt deprinderi esenţiale atât în educaţie, cât şi în viaţa adultă.
La științe, a deţine cunoştinţele specifice, precum numele plantelor şi al animalelor are o valoare mai mică decât înţelegerea reală a aspectelor complexe ale unor probleme aflate în dezbatere la nivelul întregii comunităţi umane, precum consumul de energie, biodiversitatea, sănătatea.
La matematică, atunci când este pusă în discuţie utilizarea deprinderilor matematice în viaţa de zi cu zi, a fi capabil de raţiona cantitativ şi de a înţelege şi a reprezenta relaţii sau interdependenţe sub forma graficelor, diagramelor, tabelelor complexe, este mai important decât abilitatea de a răspunde unor întrebări familiare din manualele de şcoală, conform practicii tradiţionale, potrivit Raportului Național al Administrării Programului:2005-2006.
Ce anume face ca Programul OECD / PISA să fie unic?
PISA nu este primul sau unicul studiu comparativ internaţional al performanţelor elevilor. În ultimii 40 de ani au fost iniţiate şi implementate multe alte studii.
Programul OECD / PISA are o abordare diferită din mai multe perspective:
Originea sa: se constituie într-o inițiativă a guvernelor ( inițial țările OECD), rezultate răspunzând intereselor de politici educaționale ale acestora;
Regularitatea sa: angajamentul de a acoperi mai multe domenii de evaluare, cu actualizări la fiecare trei ani face posibilă monitorizarea regulată şi predictibilă a progresului în atingerea obiectivelor de învăţare cheie de către toate ţările participante;
Grupul de vârstă vizat: evaluarea tinerilor aflaţi către finalul educaţiei obligatorii în majoritatea ţărilor participante oferă o imagine utilă asupra performanţei sistemelor educaţionale;
În clasamentul pe 2018, România a înregistrat scoruri sub media mondială la toate cele trei secţiuni. Astfel, ţara noastră a obţinut la secţiunea "lectură" un scor de 428 (media mondială fiind de 487), la secţiunea "matematică" un scor de 430 (media mondială este 489) şi la secţiunea "ştiinţe" un scor de 426 (media mondială este 489).