Rezultate Loto 6/49 de duminică, 22 decembrie. Numerele extrase și premiile puse în joc
Publicat acum 5 ore si 44 minute
Meningita meningococică. Eleva de la Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr" diagnosticată cu meningită meningococică fulminantă a murit joi.
Meningita meningococică. Etiologie
Meningita meningococică este o patologie infecțioasă și contagioasă acută produsă de Neisseria meningitidis serogrupurile A,B,C,Y și W135. Nu toate serotipurile au aceeași capacitate antigenică, acest lucru având ca importanță realizarea vaccinurilor.
Meningita meningococică. Epidemiologie
Nu există rezervor animal sau vectori ai acestei infecții, ea transmițându-se prin contact interuman, prin intermediul aerosolilor ce provin de la persoanele infectate sau purtători asimptomatici. Receptivitatea în populație este generală, susceptibilitatea scade cu vârsta.
Meningita meningococică. Distribuție geografică
Meningita meningococică. În ultimii 30 de ani, serogrupurile B și C au fost responsabile de cele mai multe infecții meningococice în America și Europa, iar serogrupurile A și C în Africa și Asia.
Meningita meningococică. Neisseria meningitidis afectează întregul Glob, dar cea mai mare incidență se găsește în așa zisa „centura meningitică” din zona subsahariană din Africa Centrală. Boala meningococică are o endemie crescută în această regiune și perioadele epidemice din timpul sezonului uscat (decembrie-iunie) ajung până la 1000 de cazuri la 100.000 de locuitori. În comparație, ratele de incidență din Australia, SUA, America de Sud și Europa variază între 0.3-3 cazuri/100.000 de locuitori pe an.
Meningita meningococică. Deși cel mai frecvent epidemiile cu NM apar în Africa în centura meningitică, epidemiile pot apare oriunde pe Glob. Serotipul A predomină în centura meningitică, dar serotipurile C,X și W sunt de asemenea prezente. În orice moment, 5-10% din populația Globului este purtătoare de Neisseria meningitidis. În afara centurii meningitice, nou-născuții au cea mai crescută incidență.
Meningita meningococică. Simptomatologie. Diagnostic
Meningita meningococică apare la 1-10 zile de la expunere, și este caracterizată de apariția bruscă a cefaleei, febrei, redorii de ceafă, uneori însoțite de greață, vărsături în jet, fotofobie sau alterarea statusului mental. Până la 20% din pacienții cu meningită meningococică prezintă semne și simptome de sepsis (meningococemie), sepsis sever sau chiar șoc septic, cu insuficiență multiplă de organ. Meningococemia este caracterizată de apariția rapidă a febrei și a ”purpurei fulminans” (inițial pete mici, distante, eritematoase, apoi peteșiale;ulterior tabloul se amplifică, acestea se pot înmulți sau extinde în suprafață până la formarea de plăci mari infarctiforme, cu aspect caracteristic în cocardă, central zona de escară neagră de infarct necrotic, cu o margine purpurie de tromboză vasculară și o bordură de hiperemie intensă). Simptomele de infecție severă se dezvoltă extrem de rapid, astfel încât diagnosticul precoce este esențial în vederea stabilirii tratamentului adecvat.
Meningita meningococică. Puncția lombară trebuie efectuată pentru examinarea lichidului cefalorahidian și realizarea unui frotiu Gram (înainterea începerii antibioterapiei). De asemenea, este posibilă detectarea antigenului prin latex aglutinare sau evidențierea ADN-ului bacterian prin PCR. La copii, debutul poate fi mai lent, iar simptomele pot fi nespecifice.
Meningita meningococică. Mortalitatea depășea anterior 50%, însă diagnosticul precoce împreună cu instituirea tratamentului corect au făcut ca mortalitatea să scadă semnificativ (aproximativ 10%). Aproximativ 20% din supraviețuitori rămân cu sechele neurologice, precum surditatea.
Meningita meningococică. Meningita meningococică este potențial fatală și trebuie privită întotdeauna ca o urgență medicală. Tratamentul antibiotic trebuie inițiat cât mai precoce si trebuie ales un antibiotic empiric, înaintea rezultatelor testelor diagnostice.
Meningita meningococică. Profilaxie
Comitetul consultativ privind practicile de imunizare (The Advisory Committee on Imunization Practices) recomandă vaccinarea antimeningococică tuturor copiilor cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani, pacienților cu comorbidități și călătorilor în țări unde Neisseria meningitidis este endemică, mai ales dacă contactul cu populația locală va fi prelungit.
Meningita meningococică. Vaccinarea antimeningococică este posibilă pentru tipurile A, B, C,Y și W-135. Există vaccinuri monovalente (pentru serotipul A sau B), bivalente (pentru serotipurile C și Y) și cvadrivalente (serotipurile A,C, W,Y) . După vaccinare sunt necesare 7-10 zile pentru atingerea titrului protector de anticorpi.
Mai multe, aici.