Ce document secret a semnat Guvernul Cioloș. Memorandumul, până în 2023

Guvernul și Banca Mondială au semnat, un memorandum de înțelegere, pentru continuarea acordării de servicii de asistență tehnică instituțiilor publice românești până în anul 2023, care va sprijini Executivul în continuarea reformelor structurale și de modernizare a administrației publice, potrivit agerpres.ro.

Documentul a fost semnat în ianuarie 2016, de către Aura Răducu, ministru al Fondurilor Europene la acea vreme, și Elisabetta Capannelli, manager de țară la Banca Mondială, în prezența premierului Dacian Cioloș și a lui Cyril Muller, vicepreședintele BM pentru Europa și Asia Centrală.

Înaintea semnării memorandumului, premierul și ministrul Fondurilor Europene au avut o întâlnire cu reprezentanții Băncii Mondiale.

Documentul a fost semnat în ianuarie și comentat joi, la emisiunea Sinteza zilei, de la Antena 3.

 Aura Răducu a declarat atunci că memorandumul de înțelegere creează cadrul de oferire a asistenței tehnice pentru România în diferite domenii, în special în creșterea capacității administrative și pentru implementarea reformelor structurale pe care Guvernul dorește să le realizeze în contextul utilizării fondurilor UE pentru perioada 2014 — 2020.

"Acesta este al doilea memorandum încheiat în acest context cu Banca Mondială. Primul a fost realizat în perioada 2012 — 2015, când pentru 20 de instituții s-au încheiat 26 de acorduri de finanțare pe o sumă totală de aproximativ 32 de milioane de euro, finanțate din programele europene. Cel de-al doilea acord urmează a se finanța din programele europene, programul de asistență tehnică pentru perioada 2015 — 2020. Acest acord a fost încheiat în contextul discuțiilor purtate între Comisia Europeană și Guvernul României pentru care au fost încheiate și se încheie acorduri de finanțare cu cele trei instituții financiare internaționale", a spus Răducu.

Cyril Muller, vicepreședintele BM pentru Europa și Asia Centrală, a afirmat, la rândul său, că situația economică a țării noastre este semnificativ mai bună decât acum cinci ani.

"E o mare plăcere pentru Banca Mondială să sprijine România cu asistența tehnică provizorie. În ultimii cinci ani am susținut permanent programele sectoriale, ca de exemplu reformele din administrație, educație, sănătate, alte sectoare. Și pe mai departe vom acorda asistență Guvernului pentru a implementa programele de reformă și pentru a utiliza eficient fondurile europene pe care le are la dispoziție. De asemenea, dorim să sprijinim România în atingerea obiectivelor sale, creșterea economică și creșterea nivelului de trai pentru toți cetățenii. (...) Am avut o discuție excelentă atât cu ministrul Fondurilor Europene, cât și cu premierul și simt că ei sunt încrezători că această asistență în care BM aduce o expertiză din toată lumea va ajuta România să-și atingă obiectivele", a arătat Muller.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene, instituțiile publice vor fi principalul beneficiar al acestor servicii de asistență care vor fi finanțate din Fondurile Structurale și de Investiții Europene (ESIF) din cadrul perioadei de programare 2014 — 2020. Din 2010, aproape 20 de instituții publice au beneficiat de programul Băncii Mondiale din România prin care s-au pus bazele unei administrații publice moderne.

Programul a inclus domenii precum incluziunea socială și reducerea sărăciei, agricultura, schimbările climatice, politica în domeniul concurenței, educația, integrarea romilor, transporturile și planificarea urbană. Ca urmare a succesului programelor din ultimii ani, Guvernul a convenit extinderea serviciilor de asistență tehnică pentru toate fondurile europene structurale și de investiții, inclusiv Fondul European de Agricultură și Dezvoltare Rurală și Fondul European de Acvacultura, Piscicultură și Pescuit.

În cadrul memorandumului anterior (2012 — 2015) între România și Banca Mondială au fost încheiate 26 de acorduri de servicii finanțate din Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) 2007-2013 sau din axele de asistență tehnică ale programelor operaționale, pentru 12 instituții publice centrale din România, în valoare totală de aproximativ 31 milioane de euro", mai menționează sursa citată.