CCR s-ar putea pronunța astăzi privind articolul care le interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului

Curtea Constituţională a României (CCR) ar putea să se pronunţe joi în cazul sesizării Avocatului Poporului cu privire la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului. 

Curtea a amânat de mai multe ori pronunţarea în acest caz, ultima dată - în 27 aprilie - motivul fiind lipsa unui judecător care iniţial a participat la dezbaterea sesizării, dar nu şi la deliberări. 

Pronunţarea a mai fost amânată după ce judecătorii nu au ajuns la o soluţie, fiind nevoie de aprofundarea speţei. 

"E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat până acum mai multe soluţii; niciuna dintre ele nu întrunea o majoritate decizională şi acum ne-am cam apropiat de două variante şi va fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică", declara, în martie, preşedintele CCR, Valer Dorneanu. 

În privinţa problemelor invocate de judecători, care ar fi dus la amânarea unei decizii, Dorneanu a arătat: "S-au ridicat şi probleme de admisibilitate, s-au ridicat şi probleme de oportunitate, de legiferare, dacă e o anumită lipsă de coerenţă în privinţa reglementării unor interdicţii pentru funcţii de acelaşi nivel este corect să existe diferenţe sau nu, multe alte probleme pe care nu le putem discuta acum că, până la urmă, v-aş spune soluţia". 

În 5 ianuarie, Avocatul Poporului a anunţat că a sesizat CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 2 din Legea 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, conform căruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în situaţie de incompatibilitate. 

Potrivit AP, "prevederile art. 2 din Legea 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerinţele constituţionale de previzibilitate şi proporţionalitate a legii şi nu permit recunoaşterea dreptului la diferenţă pentru ocuparea, în condiţii de egalitate şi fără restricţii nerezonabile, a unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat".