CCR: Referendumul lui Klaus Iohannis nu a respectat recomandările Comisiei de la Veneţia

Curtea Constituţională susţine, în motivarea deciziei prin care a validat rezultatul referendumului pe Justiţie din 26 mai, că au fost deficienţe evidente de redactare a celor două întrebări şi nu a existat o informare completă cu privire la toate detaliile de ordin juridic şi tehnic, nefiind respectate recomandările Comisiei de la Veneţia. 

"Curtea reţine că, la referendumul din 26 mai 2019, nu a existat o informare completă cu privire la toate detaliile de ordin juridic şi tehnic pe care le presupun cele două întrebări, nefiind respectate recomandările reţinute de Comisia de la Veneţia în documentele citate. De asemenea, au existat mai multe ipoteze în cuprinsul întrebărilor, care ar fi impus o tratare distinctă, conform aceloraşi recomandări. Dat fiind însă faptul că referendumul are caracter consultativ, iar voinţa exprimată, chiar în condiţiile deficienţelor evidente de redactare a întrebărilor formulate, oferă o orientare autorităţilor în privinţa voinţei majoritare exprimate de votanţi, nu subzistă un temei constituţional pentru invalidarea referendumului. Întrucât a fost exprimată o voinţă cu efect politic, iar nu juridic, în sensul analizat, aspectele de ordin juridic, tehnic şi de detaliu urmează a fi apreciate în mod corespunzător de către autorităţi şi puse în operă cu respectarea cadrului constituţional şi legal de referinţă", se arată în motivarea CCR. 

Citește Și Decizie explozivă la CCR, după referendumul pe justiție: Amnistia pentru corupție nu poate fi interzisă

Curtea Constituţională subliniază necesitatea stabilirii unui cadru legal riguros pentru ca asemenea deficienţe să nu mai existe pe viitor, în sensul reglementării obligaţiei autorităţilor publice la informarea detaliată şi completă a electoratului, în conformitate cu Codul bunelor practici în materie de referendum şi celelalte recomandări ale Comisiei de la Veneţia în materie. 

În legătură cu suspiciunile de "falsificare" a referendumului, CCR arată că, din datele puse la dispoziţie de BEC, rezultă că au fost erori în listele electorale permanente, generate prin înscrierile operate de trei birouri electorale judeţene, respectiv la Constanţa, Neamţ şi Vâlcea. 

CCR susţine însă că, prin dimensiunea lor, "problemele constatate pot fi calificate ca erori inerente unui exerciţiu electoral de amploare, care nu sunt de natură să determine consecinţe asupra validării/confirmării referendumului. 

Pe 27 iunie, CCR a validat rezultatul referendumului naţional din 26 mai, fiind respinse cinci contestaţii.