Românii cu averi mari au intrat în vizorul Fiscului. Cât le reține statul
Publicat acum 9 ore si 30 minute
Este tot mai greu să îţi cumperi o locuinţă în România. Creşterea TVA, cerea mare şi oferta în scădere, din cauză că nu prea se mai construieşte în marile oraşe, creşterea salariilor şi inflaţia sunt doar câteva dintre motivele care au dus la scumpiri pe piaţa imobiliară.
Pentru un apartament modest cu două camere, într-un bloc vechi din București, un român care este plătit cu salariul minim pe economie ar trebui să muncească aproape şapte ani şi fără să mai aibă vreo altă cheltuială.
Pentru Cluj-Napoca este nevoie de salariile pe zece ani. Iar creşterea preţurilor la locuinţe în ţara noastră depăşeşte media europeană.
An de an, preţurile de vânzare ale locuinţelor au crescut cu 5,5 la sută, în timp ce media la nivel european este de 1,3 la sută. Cel mai mult s-au majorat preţurile locuinţelor noi. În România, prețul de vânzare la locuințele noi s-a majorat în ultimul an cu 11,9%, aproape dublu față de media europeană de 6,4%, conform datelor Eurostat din trimestrul I 2024.
În ultimii doi ani, prețul la locuințele noi din România a înregistrat un ritm de creștere anual de 10,3%, de șase ori mai mare decât al locuințelor existente.
Nici cei care caută chirie în perioada aceasta nu vor face economii. Prețurile cresc sub presiunea cererii mari, în special în orașele universitate, pe fondul începutului de an universitar.
Dacă o garsonieră din București putea fi închiriată cu un preț mediu de 300 euro/lună în 2023, cifra a crescut la aproximativ 340 euro/lună în prezent. Apartamentele de două camere din zonele centrale se închiriază, în câteva zile, la prețuri de 600-650 euro/lună.
Tineretului - Timpuri Noi este o zonă cu prețuri de 500 euro/lună. Opțiuni mai atractive ca buget sunt Militari - Gorjului - Lujerului - Uverturi și Drumul Taberei, cu 400 euro/lună.