Cât de bine rezistă metroul în cazul unui cutremur mare în România. Un audit al Curții de Conturi scoate la iveală problemele grave

Este vorba despre un raport de audit întocmit de experții Curții de Conturi, care scoate la iveală problemele grave pe care le are Capitala în acest moment. 

Și iată câteva dintre ele: nu se știe exact câte clădiri sunt în pericol să cadă, iar un spital dintre trei se poate dărâma sau poate fi afectat de un cutremur ca cel din 1977.

Asta înseamnă că nu vom mai avea capacitatea și nici medici suficienți de a gestiona situația victimelor după seism, iar documentul precizează că ISU nu are personal de intervenție suficient. 

De asemenea, STS nu are personal care să preia toate apelurile la 112.

Citeşte şi: Ce trebuie să conţină rucsacul de urgenţă în caz de cutremur. DSU: "Ne ajută să supravieţuim 3-5 zile, după un seism major"

Experții au identificat și deficiențe majore la rețeaua de metrou, la poduri, podețe, pasaje, dar și la barajul Lacul Morii şi la construcțiile hidrotehnice de pe cursul râului Dâmbovița. 

Toate au nevoie de intervenție urgentă și peste toate se așează dezinteresul general al autorităților, mai spun specialiștii.

Întrebat care este situaţia la metrou, în cazul unui cutremur mare, Gheorghe Pătrașcu, fost arhitect-șef al Capitalei, este de părere că nu ar fi foarte grav.

În prezent, sunt mai multe staţii de metrou, unele foarte deteriorate și fără să se întâmple nimic, mai cade tavanul pe aici, pe colo. În plus, la metrou este şi foarte aglomerat de multe ori.

"În cazul metroului nu există pericol de catastrofă majoră, pentru că acolo este vorba mai mult de deteriorări ale părții superficiale", a spus Gheorghe Pătrașcu, fost arhitect-șef al Capitalei, vineri, la Antena 3 CNN.

Cât despre pasajul subteran de la Unirii, unde este canalul care traversează piața cele două magistrale de metrou, partea vulnerabilă e pe partea de canalizare a a Dâmboviței, este de părere Gheorghe Pătrașcu.

Totuşi, există studii recente care au analizat situația de la Piața Unirii, planșeul a fost turnat în urmă cu mai mult de 80 de ani, în 1940, și există probleme de structură la acel planșeu. Sub acel planșeu este pasajul rutier, iar sub pasajul rutier este magistrala 1 și acel canal, acea casetă prin care traversează Dunărea Piața Unirii. Sub tot acest ansamblu avem magistrala doi de metrou. 

Întrebat ce crede că se va întâmpla în acest caz, dacă va fi un cutremur major, Pătraşcu spune: "Mi-e greu să anticipez însă, spre deosebire de o clădire înaltă care cade, în cazurile acestea nu se produc victime foarte multe. 

Efectele sunt importante, pentru că se întrerup comunicații. 

Cred că marea problemă, dacă ne referim la cutremur, este reabilitarea construcțiilor făcute înainte de 1977 și de aici e o problemă și de legislație, și de voință politică. 

Și există construcții care, deși sunt valori de patrimoniu, ele nu mai pot fi practic reabilitate decât în reconstrucție. Nu avem noțiunea de reconstrucție în legislația românească și ar trebui să existe", a continuat fostul arhitect-șef al Capitalei.

Cât despre pasajele supraterane, Pasajul Basarab, pasajele rutiere Victoriei, Muncii, Piața Presei, Piața Sudului, Unirii, "aici există niște norme, reglementări destul de clare în care spun când se face recepția, dacă nu s-a făcut recepția, de ce nu s-a făcut recepția, care este perioada de viață a unei infrastructuri.

Pentru că la noi, din păcate, e foarte puțin organizată această parte de memorie a administrației, deci de arhivare (...).

Poate să fie la Unirea, dar nu ceva catastrofal, pentru că acolo ar fi un fenomen mai mult lent decât brutal. Nu avem în general, în București, infrastructură dramatic pusă în pericol. 

Este o mică problemă cu Lacul Morii. Au apărut la un moment dat niște fenomene, dar nu sunt specialist, aici Apa Nova se ocupă, nu ceva dramatic.

Problema în România este continuitatea unei administrații, în mare parte, programele care necesită programare pe termen lung. 

Asta e o mare problemă la noi, administrația: s-a schimbat primarul, se schimbă și o parte din parte din oamenii de specialitate, chiar nejustificat de multe ori, nu se preia aproape nimic din ce a conceput și a realizat administrația anterioară. Cu nişte excepții, bineînțeles", a conchis Gheorghe Pătrașcu, fost arhitect-șef al Capitalei, vineri, la Antena 3 CNN.

În plus, sute de clădiri din Bucureşti sunt în pericol să cadă la primul cutremur mare. În ultimii 20 de ani, au fost consolidate 30 de clădiri.

Cutremurul din Turcia readuce la suprafaţă problema clădirilor cu risc seismic din Capitală. Sute de clădiri din Bucureşti sunt în pericol să cadă la primul cutremur major.

Este vorba despre 361 de imobile aflate în categoria 1 de risc seismic. Cu toate acestea, municipalitatea a expertizat in ultimii doi ani doar 35 de cladiri.

Momentul în care începe cutremurul de 7,4 grade din Turcia, surprins în imagini

Un cutremur declarat iniţial cu magnitudinea de 7,8 grade şi care ulterior a fost actualizat de autorităţile turce la o magnitudine de 7,4 a zguduit sudul Turciei.

Cutremurul a avut epicentrul în Gaziantep şi ar fi afectat şi o bază militară. Guvernul de la Ankara a cerut ajutor internaţional. 

Potrivit Institutului American de Studii Geologice, acesta este cel mai mare cutremur înregistrat în Turcia în ultima sută de ani. 

Ţara s-a mai confruntat cu un fenomen devastator şi în 1999, când 17.000 de oameni, iar 120.000 de clădiri au fost avariate. 

Cutremurul s-a simţit şi în alte ţări, precum Siria, Liban, Iordania, Grecia şi Cipru

Vezi şi: Tu știi ce risc seismic are blocul tău şi când a fost construit? Harta interactivă care îţi spune dacă are bulină roşie sau nu