Invitată în cadrul emisiunii "În faţa naţiunii", Carmen Crețu, medic primar parazitologie, a vorbit cu Sabina Iosub, despre ce boli pot transmite șobolanii, căpușele și țânțarii.
Medic: "Numărul de cazuri cu înţepături de căpuşe, a început să se înmulţească''
"Din punctul meu de vedere, aş pune pe primul plan căpuşele, pentru că deja, numărul de cazuri a început să se înmulţească. Vin persoane înţepate de căpuşe în Bucureşti, din preajma Bucureştiului, unele dintre ele sunt mai inspirate, să spun aşa, şi păstrează căpuşele şi le putem face analiza, să vedem dacă sunt infectate sau nu. Altfel, trebuie să primească tratament cu antibiotic şi să facem analizele după o perioadă de timp, când, dezvoltă sau nu dezvoltă anticorpi şi să facem un diagnostic retrospectiv. Ele transmit, de asemenea şi bartoneloza care este destul de frecventă şi la animale, mai puţin la om, cu speciile existente pe teritoriul nostru, dar este un pericol pentru câini în special.
Dirofilaria, boala periculoasă transmisă de ţânţari
Ţânţarii, care după atâtea ploi au început să se înmulţească, transmit dirofilarioza care sunt nişte parazitoze ale câinelui şi ale omului. Câinele face o boală foarte gravă, uneori poate fi chiar mortală, la om, larve care migrează prin diverse ţesuturi, pot să ajungă în ochi, în creier, în muşchi, în diverse organe (...)", a spus Carmen Creţu, medic primat parazitologie.
Cât despre bolile transmise de şobolani: leptospiroza, hantavirusul, coriomeningita limfocitară, medicul a prezentat câteva recomandări.
Leptospiroza, boala transmisă de şobolani
"Prima recomandare, ar fi evitat contactul. Sigur, îl eviţi cât poţi, dar dacă mergi pe stradă şi el trece peste picioarele tale, nu prea mai ai cum să îl eviţi. Trebuie să fim atenţi la simptome. Dacă apare o muşcătură, ne adresăm imediat unui serviciu de specialitate, boli infecţioase, pentru că trebuie şi vaccin antitetanos şi în funcţie de simptome, febră, etc.
Medicul care examinează pacientul ştie ce are de făcut. Problema este că acum vine căldura, o să se dea drumul la ştanduri, pentru că ne-am relaxat, avem cazuri mai puţine de COVID şi ne întoarcem la patologia pe care am avut-o şi înainte. Există risc mare de leptospiroză, în momentul în care la ştranduri sau în piscină, pot să mai existe astfel de răzătoare. Urina lor poate să fie infectată şi să producă leptospiroza. E un mare risc", a explicat dr.Carmen Crețu - medic primar parazitologie.
Planul de deratizare și dezinsecție pentru București a fost aprobat
Planul de deratizare și dezinsecție pentru București a fost adoptat miercuri de Consiliul General al Municipiului București.
Decizia vine după o întârziere față de perioada în care ar fi trebuie să se facă deratizările și dezinsecțiile.
„Potrivit unui amendament propus de primarul general Nicușor Dan, costul total pentru pentru deratizare, dezinsecție și dezinfecție pentru anul 2021 va fi de 16,7 milioane de lei, la jumătate faţă de suma propusă de Compania Eco-Igienizare, prestatorul acestor servicii”, se arată într-un comunicat al Primăriei Capitalei.
Planul de dezinsecţie şi deratizare pentru Capitală a fost aprobat cu 51 de voturi „pentru” şi o abţinere.
Tratamentele de dezinsecţie se vor aplica în perioada mai – octombrie în spaţiile deschise din domeniul public şi privat al Municipiului Bucureşti, spaţiile deschise ale persoanelor fizice şi juridice, clădirile instituţiilor publice, căminele și canalele aferente rețelelor tehnico-edilitare, pe terenul aferent imobilelor cu spații destinate locuințelor colective, în zone cu vegetaţie: parcuri, grădini publice, locuri de agrement.
Tratamentele de deratizare se vor aplica în perioada iunie – noiembrie în spațiile deschise din domeniul public și privat al PMB – parcuri, spații verzi, Grădina Zoologică; cimitire; terenuri ale instituțiilor publice locale, inclusiv depouri, parcări publice; terenul aferent imobilelor cu spații destinate locuințelor colective, clădiri care aparțin instituțiilor publice și entităților subordonate PMB, potrivit Mediafax.