Capcană la Evaluarea Națională 2017. Subiectul I de la proba de Limba Română la Evaluarea Națională conține un răspuns considerat greșit, deși acum câțiva ani, la același examen, era considerat corect, scrie portalinvatamant.ro.
Concret, eleviii au trebuit să explice modul de formare a unui cuvânt obținut prin derivare, iar termenul „luminos”, prevăzut în baremul Evaluării Naționale din 2010 ca făcând parte din familia lexicală a cuvântului „lumina”, nu mai este considerat acum ca fiind un derivat al aceluiași cuvânt.
Foarte mulți candidați au răspuns, la cerința privind modul de formare a unui cuvânt derivat prin termenul „luminos”, ceea ce specialiștii ar considera greșit, întrucât vine din latinescul „luminosus” și nu ar fi derivat, motiv pentru care nu este prevăzut nici în barem.
Peste 140.000 de elevi de clasa a VIII-a au susținut astăzi proba de Limba și Literatura Română la Evaluarea Națională 2017.
La primul subiect, elevii au avut de demonstrat că poezia „Ploaia”, de Magda Isanos, aparţine genului liric. De asemenea, elevilor li s-a cerut să explice rolul cratimei sau modul prin care s-au format unele cuvinte.
La cel de-al doilea subiect elevii au primit textul „Cel mai rapid de pe pământ” din revista „Terra Magazin”. Pornind de la acest text, ei a trebuit să răspundă la mai multe întrebări.
Ultimul subiect a constat în descrierea unei întâmplări imaginare sau reale petrecute la o competiţie sportivă. Narațiunea trebuia să aibă 150 - 300 de cuvinte.
Iată baremul de la proba de Limba și Literatura Română de la Evaluarea Națională 2017:
Barem Română Evaluarea Națională 2017
Iată și subiectele la Evaluarea Națională 2017 la Limba și Literatura Română:
Subiectul I
Citește următorul text:
Ploi verzi, de vară, sufletu-mi vrăjiră,
și-n melodia caldă, rămuroasă,
eu auzeam pământul cum respiră,
iarba cum crește, noaptea cum se lasă.
și-n melodia caldă, rămuroasă,
eu auzeam pământul cum respiră,
iarba cum crește, noaptea cum se lasă.
Nu era nimic trist, dar solemn,
sufletul lumii închis în lemn,
în flori palide, în hribi și scaieți
revărsa bucuria tainicei vieți.
sufletul lumii închis în lemn,
în flori palide, în hribi și scaieți
revărsa bucuria tainicei vieți.
Cerul pierdut în cețuri îl uitam.
Nu mai eram nici eu decât ram,
decât rădăcină avidă și pace
de ierburi vâscoase, opace…
Nu mai eram nici eu decât ram,
decât rădăcină avidă și pace
de ierburi vâscoase, opace…
Însă irizata, subtila apă voioasă
avea licurici, clopoței în plete;
jumătate din ființa ei luminoasă,
lăsând să cadă văluri încete,
avea licurici, clopoței în plete;
jumătate din ființa ei luminoasă,
lăsând să cadă văluri încete,
apărea-n pajiște sau lîngă bălți,
o zână pe care-o văzusem și-n alte dăți.
Numai picături de apă, văpăi
de fosfor era frumusețea-i dintăi.
o zână pe care-o văzusem și-n alte dăți.
Numai picături de apă, văpăi
de fosfor era frumusețea-i dintăi.
irizat – care reflectă culorile curcubeului
hribi – ciuperci comestibile
dintăi – dintâi
hribi – ciuperci comestibile
dintăi – dintâi
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor ”melodia” și ”apărea”.
2. Menționează rolul cratimei în secvența ”și-n alte dăți”.
3. Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin conversiune și a unui cuvânt obținut prin derivare din ultimele trei strofe.
4. Precizează două cuvinte din prima strofă a poeziei care conțin diftong.
5. Numește tipul de rimă din ultima strofă a poeziei și măsura ultimului vers.
6. Transcrie două figuri de stil diferite din poezie, precizând felul lor.
2. Menționează rolul cratimei în secvența ”și-n alte dăți”.
3. Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin conversiune și a unui cuvânt obținut prin derivare din ultimele trei strofe.
4. Precizează două cuvinte din prima strofă a poeziei care conțin diftong.
5. Numește tipul de rimă din ultima strofă a poeziei și măsura ultimului vers.
6. Transcrie două figuri de stil diferite din poezie, precizând felul lor.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul liric a poeziei ”Ploaia” de Magda Isanos.
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi două trăsături ale genului liric;
– să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând textul dat;
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.
– să precizezi două trăsături ale genului liric;
– să prezinți detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând textul dat;
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.
Barem Română Evaluarea Națională 2017
Subiectul al II-lea:
Citește următorul text:
Oamenii nu pot să simtă viteza în mod direct, altfel am fi cu toții amețiți de mișcarea Pământului în spațiu. Prin urmare, cum putem ști ce înseamnă rapid? Cel mai rapid sprinter poate alerga cu o viteză de aproximativ 38 de km/h, aproape de 4000 de ori mai mare decât viteza unui melc, unul dintre cele mai lente animale. Dar această viteză este și de 28 de milioane de ori mai mică decât cea mai mare viteză din Univers – viteza luminii. Așadar, la scară largă, suntem destul de lenți […]
De la apariția cronometrajului electronic în 1968, recordul mondial la proba atletică de 100 de metri la bărbați a coborât cu mai puțin de jumătate de secundă – în special datorită îmbunătățirilor aduse pistei și tehnologiei pantofilor de alergare. La un moment dat, s-a crezut că limita superioară a vitezei de alergare a omului este determinată de forța pe care tendonul cvadricepsului o poate absorbi la fiecare pas fără să se rupă. Acesta ar fi implicat o viteză maximă de 43,06 de km/h, dar, la Campionatul Mondial de la Berlin din 2009, jamaicanul Usain Bolt a depășit această viteză, atingând 44,72 de km/h. Acum se crede că factorul limitator este rapiditatea cu care se pot contracta fibrele musculare, pentru a propulsa corpul înainte în timpul fracțiunii de secundă în care fiecare picior este în contact cu solul. Încă nu știm dacă antrenamentul sau moștenirea genetică pot îmbunătăți viteza de contracție a mușchilor, dar calculele arată că tendoanele umane pot rezista, teoretic, la viteze de până la 64 de km/h!
Cel mai rapid de pe pământ, în revista Terra Magazin
sprinter – atlet specializat în alergări de mare viteză
cvadriceps – mușchi al piciorului
cvadriceps – mușchi al piciorului
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– anul apariției cronometrajului electronic;
– campionatul la care s-a stabilit recordul de viteză de 44,72 de km/h.
2. Scrie titlul articolului din care a fost extras fragmentul și denumirea publicației în care a apărut.
3. Menționează genul și cazul substantivelor ”recordul” și ”secundă” din textul dat.
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor ”acum” și ”factorul”, menționând partea de vorbire prin care se exprimă. ”Acum se crede că factorul limitator este rapiditatea”
5. Transcrie propoziția principală și propoziția subordonată din fraza următoare, precizând felul subordonatei: ”Oamenii nu pot să simtă viteza în mod direct”
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare "să".
– anul apariției cronometrajului electronic;
– campionatul la care s-a stabilit recordul de viteză de 44,72 de km/h.
2. Scrie titlul articolului din care a fost extras fragmentul și denumirea publicației în care a apărut.
3. Menționează genul și cazul substantivelor ”recordul” și ”secundă” din textul dat.
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor ”acum” și ”factorul”, menționând partea de vorbire prin care se exprimă. ”Acum se crede că factorul limitator este rapiditatea”
5. Transcrie propoziția principală și propoziția subordonată din fraza următoare, precizând felul subordonatei: ”Oamenii nu pot să simtă viteza în mod direct”
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare "să".
B. Redactează o narațiune de 150-300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare, reală sau imaginară, petrecută în timpulunei întreceri sportive.
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal
– să ai conținut adecvat cerinței
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal
– să ai conținut adecvat cerinței
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
Barem Română Evaluarea Națională 2017
Subiectele: