Ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan-Radu Oprea, şi cel al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, au semnat, marţi, un protocol de colaborare în domeniul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, care pune bazele primului program integrat ce va crea drona românească.
„Astăzi punem bazele primului program integrat care va crea drona românească. Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, INCAS şi Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului vor implementa acest parteneriat, de la concept până la transferul soluţiilor tehnologice în economia reală. Am avut în vedere toate aspectele necesare, incluzând proprietatea intelectuală şi patentele, împreună cu deschiderea către piaţă, pentru a putea progresa eficient. Prin acest protocol facem pasul spre o nouă etapă pentru cercetarea românească din domeniul aerospaţial”, a precizat ministrul Bogdan-Gruia Ivan, potrivit Agerpres.
La rândul său, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan-Radu Oprea, a afirmat că prototipul de dronă va putea deveni „un produs industrializat în fabricile din industria de apărare din România, cu capital de stat şi cu capital privat”.
„Astăzi sunt mai mulţi actori care au diverse componente ale unei drone sau asamblează drone, au diverse prototipuri. Însă, tipurile de drone care sunt folosite astăzi de către industria de apărare sunt foarte variate. Ne dorim să putem avea drone româneşti, cu softuri produse în România”, a mai spus Oprea.
El a menţionat că, în cel mult un an, ar putea demara şi producţia de serie a dronelor româneşti, care ar putea fi folosite şi în agricultură sau în domeniul civil.
Protocolul a fost semnat la sediul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială "Elie Carafoli" (INCAS), aflat în coordonarea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării. INCAS este lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale din România, cu o tradiţie de 75 de ani în ingineria aerospaţială, fizica curgerii şi aerodinamica aplicată, care se bazează pe o infrastructură strategică de importanţă naţională.
Protocolul semnat de cei doi miniştri stabileşte un mecanism pentru identificarea şi definirea cerinţelor organizaţiilor din Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate şi pentru soluţionarea acestora prin expertiza, tehnologiile locale disponibile şi infrastructura de cercetare-dezvoltare, aflate atât în entităţi publice, cât şi private din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare-inovare.
În cadrul parteneriatului, vor fi utilizate instrumentele de finanţare gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID), care vor sprijini firme inovative pentru a adopta şi aplica rezultatele în vederea sporirii competitivităţii, precizează MCID.
Primul domeniu de dezvoltare tehnologică se va axa pe crearea unei soluţii complete pentru "Capabilitate aeriană fără pilot uman la bord, din categoria MALE (Medium Altitude Long Endurance) şi scop dual de utilizare". Această soluţie va include cel puţin două echipamente UAV (vehicule aeriene fără pilot) şi toate mijloacele de sol necesare pentru controlul şi asigurarea tehnică şi informatică a zborurilor.
Un alt domeniu vizat va fi dezvoltarea de soluţii pentru „Conversia muniţiei clasice în sisteme aeriene autonome (Loitering munition)”. Aceasta va implica sisteme UAV cu aripă fixă şi rotativă, precum şi toate elementele necesare pentru operarea lor (lansare şi control al traiectoriei).
Al treilea domeniu se referă la dezvoltarea unei soluţii complete pentru "Capabilitate maritimă multi-rol şi multi-vehicul fără pilot uman la bord", incluzând toate componentele necesare pentru operarea acestor sisteme (lansare şi control).
Pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare necesare, corespunzătoare unui nivel de maturitate tehnologică TRL 4-8, MCID va aloca fonduri prin intermediul instrumentelor din Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (PNCDI IV) 2021-2027.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, recunoscând importanţa autonomiei strategice, au convenit să colaboreze prin parteneriate active pentru dezvoltarea tehnologiilor, „unmanned'” şi transferul acestora către industrie în scopul creşterii competitivităţii economice în România.