Fenomenul meteorologic La Nina, caracterizat prin temperaturi mai scăzute, s-ar putea dezvolta în următoarele trei luni, însă va fi „scurt şi de intensitate redusă” şi insuficient pentru a compensa efectele încălzirii globale, a precizat miercuri ONU.
Există o probabilitate de 55% ca un episod La Nina să se dezvolte „în perioada decembrie 2024 - februarie 2025”, dar acesta „ar urma să fie scurt şi de intensitate redusă”, potrivit ultimului buletin publicat de Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM).
În buletinul anterior, publicat în septembrie, probabilitatea apariţiei La Nina în perioada decembrie - februarie era estimată la 60%.
„Anul 2024 a început cu El Nino şi este pe cale să devină cel mai cald an înregistrat vreodată. Chiar dacă fenomenul La Nina, cunoscut pentru răcirea temporară a climei, se manifestă, acesta nu va fi suficient pentru a contrabalansa încălzirea cauzată de nivelurile record ale gazelor cu efect de seră, care au specificitatea de a reţine căldura în atmosferă”, a declarat secretara generală a OMM, Celeste Saulo, într-un comunicat.
Ulterior, pentru perioada februarie - aprilie 2025, revenirea la condiţii neutre este „scenariul preferat”, cu o probabilitate tot de 55%.
În general, La Nina produce variaţii climatice la scară largă opuse celor asociate cu El Nino.
Fenomenul corespunde răcirii la scară largă a apelor de suprafaţă din centrul şi estul Pacificului ecuatorial, asociată cu variaţii ale circulaţiei atmosferice tropicale, explică OMM.
Agenţia ONU subliniază că fenomenele climatice naturale, precum La Nina şi El Nino, se înscriu într-un „context mai larg de schimbări climatice” legate de activităţile umane, „care determină creşterea temperaturilor globale, amplifică condiţiile meteorologice şi climatice extreme şi modifică regimurile sezoniere de precipitaţii şi temperaturi”.
Astfel, subliniază Saulo, „în ciuda absenţei condiţiilor El Nino sau La Nina din luna mai, am fost martori la o serie extraordinară de fenomene meteorologice extreme, în special precipitaţii şi inundaţii record, care, din păcate, au devenit noua normă în contextul schimbărilor climatice”.